Душевая дверь Vegas EAF EAF 76 09 05--> 100--> Ликвид TARTISO PL 100 мл (с праймером) (LPL-100)

Ликвид TARTISO PL 100 мл (с праймером) (LPL-100)


Reviewed by:
Rating:
5
On 01.01.2019

Summary:

.

Ликвид TARTISO PL 100 мл (с праймером) (LPL-100)



Обзор:

Растяжка с дизайном гель-лаками Tartiso. Дизайн ногтей

NAS of Ukraine, prof.
ORGANIZING COMMITTEE MEMBERS Dobrojan Sergiu, PhD, State University of Moldova, Chisinau; Trofim Alina, PhD, State University of Moldova, Chisinau; Zosim Liliana, PhD, State University of Moldova, Chisinau; Gheorghiţă Cristina, Researcher, State University of Moldova, Chisinau; Semeniuc Eugen, Researcher, State University of Moldova, Chisinau; Stratulat Irina, Researcher, State University of Moldova, Chisinau.
SCIENTIFIC COMMITTEE Salaru Vasile, Corr.
Petersburg; Tkacenko Fedor, prof.
AND CYLINDROSPERMUM LICHENIFORME BORY KÜTZ.
CUŞNIR, Serghei ANDRONIC, Lilia DUMBRĂVEANU, Vitalie CUŞNIR EFICIENŢA TRATAMENTULUI DEGENERESCEŢEI MACULARE LEGATE DE VÂRSTĂ LA ADMINISTRAREA PREPARATULUI BIOR.
Южный Буг по фитопланктону.
Гудвилович СРАВНИТЕЛЬНАЯ ОЦЕНКА НАКОПЛЕНИЯ КАРОТИНОИДОВ ШТАММАМИ IBSS-1 И IBSS-2DUNALIELLASALINA TEOD.
Гаевский Таксономическая и экологическая структура водорослевых сообществ дерново-подзолистой оптимизированной песчаной почвы.
Герасимюк МИКРОСКОПИЧЕСКИЕ ВОДОРОСЛИ БЕНТОСА ВОДОЕМОВ СЕВЕРО-ЗАПАДНОГО ПРИЧЕРНОМОРЬЯ УКРАИНА И ПРИЛЕГАЮЩИХ К НИМ АКВАТОРИЙ ЧЕРНОГО МОРЯ.
Гольдин ОСОБЕННОСТИ ДЕЙСТВИЯ ЦИАНОБАКТЕРИЙ НА КОЛОРАДСКОГО ЖУКА В СВЕТЕ ГИСТОПАТОЛОГИЧЕСКОЙ ХАРАКТЕРИСТИКИ.
Крахмальный DINOPHYTA ВОДОХРАНИЛИЩА «ДЕНЫШИ» ЖИТОМИРСКАЯ ОБЛАСТЬ, УКРАИНА.
Кухалеишвили ОБЗОР ДИАТОМОВЫХ ВОДОРОСЛЕЙ БАССЕЙНА Р.
Савич Фитопланктон и фитоперифитон в разновозрастных карьерных водоемах отработанных меловых месторождений Беларусь.
Малахов РОД CHROMULINA CIENK.
В СТРУКТУРЕ АЛЬГОФЛОРЫ УКРАИНЫ.
Мамкаева ОСОБЕННОСТИ БИОЛОГИИ ХИТРИДИЕВОГО ГРИБА RHIZOPHYDIUM MAMMILATUM BRAUN FISHER— ПАРАЗИТА ЖЕЛТОЗЕЛЕНОЙ ВОДОРОСЛИ TRIBONEMA GAYANUMPASH.
Ткаченко РАСПРОСТРАНЕНИЕ EUGLENOPHYTA В МАЛЫХ РЕКАХ СЕВЕРО-ЗАПАДНОГО ПРИЧЕРНОМОРЬЯ.
Царенко СОВРЕМЕННОЕ ПОНЯТИЕ, ТРАКТОВКА И ТАКСОНОМИЧЕСКИЙ СТАТУС ГРУППЫ КОККОИДНЫХ ЗЕЛЕНЫХ ВОДОРОСЛЕЙ.
Унгуреану ТЕОРЕТИЧЕСКИЕ И ПРИКЛАДНЫЕ АСПЕКТЫ ИССЛЕДОВАНИЯ АЛЪГОФЛОРЫ МОЛДОВЫ.
This study reflects the current status of thyroid diseases in the Republic of Moldova, as well as research of plant preparations with biostimulating action when are in the body.
Administration of amino acid extract of spirulina grown on wastewater from bovine complexes in concentration of 5% contributes to the normal functioning of the endocrine system and other organs, particularly have effective action on the functional status of the thyroid gland in insufficientiodinedisorders that are expressed by maintaining the normal limits of triiodothyronine and thyroxine in this pathology.
Introducere În Republica Moldova patologia glandei tiroide ocupă locul II în rândul patologiilor endocrine şi deţine o pondere de 32% din numărul total de boli endocrine.
În perioada 2000-2006 numărul bolnavilor cu patologia glandei tiroide a crescut de două ori.
Hipotiroidia primară clinică ocupă o pondere de 5-6% din populaţia feminină şi 1-2% din populaţia masculină.
Două puncte maxime în apariţia acestei patologii sunt perioada de pubertate şi vârsta de 50-80 de ani.
Aceste persoane se tratează printr-o terapie combinată, de fiecare dată personalizată, pentru că cauzele hipotiroidiei pot fi diferite.
În cazul insuficienţei de iod hipotiroidia se tratează cu preparate care conţin această substanţă.
Dar sunt şi cazuri când hipotiroidia este cauzată de hipofiză în urma traumelor sau hemoragiilor craniene care îşi reduce producţia de hormoni tireotropi, destinaţi stimulării sintezei hormonilor tiroidieni, precum 5 creşterii şi proliferării celulelor tiroidiene.
Există remedii homeopatice excelente atât pentru pacienţii care suferă de hipotiroidie cât şi pentru pacienţii suferinzi de hipertiroidie.
Remediile homeopatice sunt preparate dintr-o varietate foarte mare de substanţe din natură, cum ar fi plantele, mineralele, substanţele chimice şi extractele animale.
Aceste remedii stimulează sistemul imunitar şi hormonal, astfel permite să-şi regăsească echilibrul şi oferă vindecare de lungă durată, nu doar palierea temporară a simptomelor.
Alga Spirulina platensis are un conţinut major de proteine proteideaminoacizi, vitamine, lipide, glucide, fermenţi, fitohormoni, iod, fer, natriu etc.
Spirulina are proprietatea de a consuma micro şi macro elementele introduse în mediu nutritiv acumulându-le în biomasă care, la rândul ei, manifestă o activitate curativă în tratarea celor mai diverse maladii.
Pentru obţinerea biomasei algei Spirulina platensis, care poate fi utilizată în vaste domenii,trebuie respectate mai multe condiţii tehnologice de cultivare dintre care loc de frunte i se atribuie preparării mediilor nutritive.
Astfel, scopul prezentei cercetări este de a analiza influenţa biomasei algei Spirulina platensis, cultivată pe ape reziduale de la bovine, asupra glandei tiroide în dereglările ioddeficitare.
Studiile experimentale s-au realizat pe şobolanii albi de laborator, de ambele sexe, cu greutatea corporală cuprinsă între 200-250 g.
Investigaţiile s-au montat pe 40 şobolani care au fost divizaţi în mod egal în 4 loturi experimentale: 1 lot fiind de control, lotul 2 — cu administrare de tiocianat, lotul 3 — cu administrare de extract aminoacidic din biomasa algei Spirulina platensis şi lotul 4 — cu administrare de tiocianat + extractul aminoacidic din biomasa algei Spirulina platensis.
Testarea hormonilor — prin metoda imunofermentativă.
Rezultate şi discuţii Hormonii tiroidieni sunt singurii compuşi ce conţin iod cu semnificaţie fiziologică bine precizată.
Când organismul are nevoie de hormoni tiroidieni, glanda tiroidă captează iodul din sânge şi îl converteşte în hormoni tiroidieni care sunt stocaţi şi eliberaţi în circulaţie la nevoie.
Hormonii tiroidieni нажмите для продолжения controlul asupra proceselor vitale de bază ale organismului la toate etapele de ontogeneză.
Investigaţiile efectuate privind funcţia glandei tiroide au evidenţiat o variabilitate amplă a conţinutului T3, T4 la bolnavii cu diferite forme de tiroidită autoimună şi au demonstrat că nu întotdeauna există o concordanţă între nivelul hormonilor tiroidieni şi tabloul clinic.
Compararea conţinutului hormonilor tiroidieni cu clinica diverselor forme de tiroidită autoimună permite a considera că hormonii glandei tiroide pot servi ca test diagnostic în cazul: — micşorării reciproce esenţiale a ambilor hormoni ai glandei tiroide sau a unuia din ei la prezenţa tabloului clinic al hipotiroidiei; — majorării reciproce a hormonilor glandei tiroide sau a unuia din ei, micşorării nivelului de TSH cu evoluarea tabloului clinic al hipertiroidiei.
Când ambii hormoni tiroidieni sau unul din ei se determină în limitele normale, dacă tabloul clinic al hipotiroidiei nu este exprimat, atunci criteriu pentru diagnosticul diferenţial serveşte TSH-ul.
Conform unor cercetări e posibil că scăderea concentraţiei hormonilor tiroidieni mărturiseşte despre importanţa influenţei nervoase trofice asupra sensibilităţii celulelor foliculare de tip A la acţiunea stimulatoare a tireotropinei.
Astfel, nivelul scăzut de hormoni tiroidieni în fluxul sanguin hipotiroidia duce la afectarea creierului, a procesului de dezvoltare şi la alte efecte nocive, cunoscute ca maladii ioddeficitare.
Principalele măsuri de profilaxie a maladiilor ioddeficitare sunt legate de iodarea sării de bucătărie şi a altor produse alimentare.
T3 traversează organismul prin fluxul sanguin şi ajută celulele să convertească oxigenul şi caloriile în energie.
Triiodotironina circulă legată de proteinele 5, fracţiile libere нажмите для продолжения de efectele biologice fiind de 0,4% pentru T3.
Degradarea T3 se realizează mai ales prin deiodinare, mult mai rapid decât T4-aproximativ 75% pe zi.
Acest hormon exercită efecte metabolice în diferite ţesuturi ale organismului prin creşterea consumului de oxigen şi a producţiei de căldură ca rol principal, dar are şi efecte specifice pe diferite organe cum ar fi creşterea frecvenţei şi debitului cardiac, creşterea activităţii digestive, efecte scheletice ce contribuie la creşterea şi modelarea oaselor, controlul centrului respirator, efecte pe musculatură, sistem nervos.
Toate aceste efecte sunt mărite în hipertiroidism şi diminuate în hipotiroidism, fiind direct răspunzătoare de tabloul clinic specific.
Cea mai înaltă a fost concentraţia tiroxinei, iar nivelul triiodtironinei fiind mai mic.
Datele obţinute în acest lot corespund cu cantităţile de hormoni secretate zilnic de organismul şobolanilor.
E cunoscut că pentru sinteza acestor hormoni tiroida trebuie să primească, în afara altor constituenţi, cantităţi adecvate de iod exogen.
Rezultatele obţinute de noi sunt comparabile cu rezultatele obţinute conform studiului lui Raddeti G.
T3 este în principal responsabil de acţiunile hormonilor tiroidieni la nivelul diverselor organe ţintă.
Concentraţia serică de T3 reflectă mai mult starea funcţională a ţesuturilor periferice, decât performanţa secretorie a glandei tiroide.
După părerea unor specialişti, diminuarea concentraţiei în sânge a hormonilor tiroidieni iodaţi induce amplificarea producţiei şi secreţiei hormonului tireotrop, rezultând evident, activarea glandei tiroide.
Se poate menţiona că extractul aminoacidic din spirulină crescută pe ape reziduale de la bovine are o acţiune evidentă asupra stării funcţionale a tiroidei ce se exprimă printr-o tendinţă de normalizare a statutului hormonal tiroidian.
Această acţiune se manifestă foarte pregnant la nivelul sistemului nervos.
Eliberarea T4 este inhibată în primul rând de iod, mecanism responsabil de îmbunătăţirea rapidă a funcţiei tiroidiene în hipertiroidii, odată cu administrarea acestuia.
Prin ingestia unei cantităţi mari de iod, se reduce producţia de tiroxină şi funcţia tiroidiană.
Rata de degradare a T4 este de aproximativ 10% pe zi.
Producerea şi funcţionarea hormonului tiroidian se bazează pe un sistem de feedback al organismului.
Atunci când nivelul de T4 din circulaţie scade, hipotalamusul eliberează tirotropina, care stimulează la rândul ei eliberarea de Читать статью de către glanda pituitară.
Dacă tiroida nu produce o cantitate suficientă de T4, atunci pacientul va prezenta simptome ale hipotiroidismului: creşterea în greutate, ten uscat, intoleranţă la frig şi oboseală.
Dacă T4 se găseşte în exces, ritmul funcţionării organismului va creşte şi vor apărea simptome ale piertiroidismului, precum creşterea pulsului, stare de anxietate, pierderea în greutate, insomnia, tremur a mâinilor, umflături şi iritarea ochilor.
Plantele bogate, precum spirulina în compuşi de iod, vitamine şi alte principii biologic active elemente de care duc lipsă bolnavii hipotiroidieni sunt numeroase şi alegerea lor, a modului şi dozei corecte conduc la creşterea nivelului de tiroxină din sânge.
Conform unor cercetări, analiza concentraţiei în plasma sangvină a hormonilor tiroidieni iodaţi a demonstrat că tiocianatul micşorează sinteza şi secreţia lor.
Aprecierea activităţii biologice a produselor iodate cercetate a fost efectuată în baza indicilor care reflectă starea funcţională a glandei tiroide a şobolanilor.
În acest scop, în serul animalelor experimentale a fost determinat nivelul hormonilor glandei tiroide — triiodtironină Т3 şi tiroxină Т4.
Rezultatele cercetărilor indică, că la administrarea cantităţilor majore de iod are loc micşorarea secreţiei hormonilor Т3 şi Т4 în raport cu grupa de şobolani, cărora li s-a administrat o doză de iod.
Aceasta poate fi explicată prin capacitatea glandei tiroide de a acumula iod, şi posibil, concentraţiile mari de iod sânt expulzate din organism prin intermediul rinichilor.
Tiroxina este principalul hormon secretat de glanda tiroidă, provenind din tiroglobulină şi care se obţine de asemenea prin sinteză.
Secreţia de tiroxină este crescută în tireotoxicoze şi diminuată în mixedem.
Ea deţine un rol important în sistemul hipotalamo-hipofizar de reglare a tiroidei şi are influenţă asupra metabolismului general.
Concentraţia tiroxinei în plasma sangvină a şobolanilor se modifică puţin, aceasta se datorează faptului că glanda tiroidă acumulează rezerve suficient de mari de tireoglobulină iodată în lumenul foliculelor şi poatesecreta hormoni tiroidieni în circuitul sangvin chiar şi după stoparea procesului de organificare aiodului la acţiunea tiocianatului.
Din numeroase surse ştiinţifice aflăm că tiocianaţii inhibă specific captarea iodului şi blochează iodinarea tirozinei şi formarea tironinelor.
Având o rază ionică similară cu cea a iodului, tiocianaţii pot substitui şi deplasa iodul din combinaţiile sale.
Ei împiedică în acest mod acumularea iodului în tiroidă, precum şi căutarea iodului marcat.
Creşterea aportului de iod restabileşte însă capacitatea funcţională a tiroidei.
Cercetările efectuate pe animale de laborator cu hipotirioză experimentală indusă au demonstrat, că introducerea extractului cercetat de noi contribuie la restabilirea nivelului hormonilor tiroidieni T3 şi T4a conţinutului de iod în glanda tiroidă şi a activităţii funcţionale a tireocitelor.
Fiind implicat în producerea hormonilor tiroidieni, el participă în toate acţiunile acestora: rolul cheie în metabolismul celular, în procesul de creştere şi diferenţiere a tuturor organelor şi în particular a creierului.
Tulburări atribuite deficitului de iod sunt guşa, hipotiroidie activitate diminuată a glandeicreştere în greutate, palpitaţii, scăderea temperaturii corpului şi schimbări de comportament.
Tiroxina T4 este principalul hormon secretat de glanda tiroidă, deţine un rol important în sistemul hipotalamo-hipofizar de reglare a tiroidei şi are influenţă asupra metabolismului general, dar reprezintă şi o componentă fiziologică a circuitului de reglare a glandei tiroide.
Dacă tiroida nu produce o cantitate suficientă de T4atunci pacientul va prezenta simptome ale hipotiroidismului.
Concluzie: Extrasul aminoacidic din biomasa alge Spirulina platensis, colectată de pe ape reziduale de la bovine, are activitate antioxidantă înaltă, conţine o serie 5 principii active care contribuie la funcţionarea normală a sistemului endocrin şi a altor organe, în deosebi are o acţiune eficientă asupra stării funcţionale a glandei tiroide în dereglările ioddificitare.
Astfel, putem constata că biomasa algei Spirulina platensis cultivată pe ape reziduale de la bovine prezintă un adjuvant în terapia hipotiroidismului primar.
Cu privire la epidemiologia afecţiunilor glandei tiroide 2.
Zilele universităţii, Chişinău, 1998, 190 p.
Starea morfofuncţională a glandei tiroide a şobolanilor albi la administrarea dozelor toxice de tiocianat.
În: Conferinţa a X-a Ştiinţifică Internaţională cu genericul Bioetica, Filozofia, Economia şi Medicina în strategia de asigurare a securităţii umane.
Modificările morfofiziologice şi biochimice ale algei Spirulina platensis Nordst.
Perspectiva utilizării extractului din Junglas Regia în prevenirea dereglărilor ioddificitare.
Autoreferatul tezei de doctor în biologie.
Chişinău: Centrul Editorial-Poligrafic al USM, 2009, 30 p.
Caracteristica activităţii secretorie a glandei tiroide la Rattus Norvegicus pe fondul consumului sporit de rodanid.
În: Cuplul infertil, baze ştiinţifice şi aspecte clinice.
Обмен йода и тиреоидные гормоны в норме и при патологии.
B: Проблемы эндокринологии, 1986, т.
Kholodny Institute of Botany, NAS of Ukraine, Tereshchenkivska 2, 01601, Kyiv, Ukraine, Abstract: The species composition of Ukrainian charophytes is given on the basis of summarized published and original data.
At present, there are 41 species from 6 genera known in the flora of Ukraine, namely: Chara L.
Agardh 9Tolypella A.
Braun 4Lamprothamnium papulosum Wallr.
Groves, Lychnothamnus barbatus Meyen Leonh.
The distribution pattern of the Charales species is discussed.
Key words: Charales, species diversity, distribution, Ukraine Introduction Ukraine is the third largest country in Europe.
It borders with Russia in the east and northeast, Belarus in the north, Poland, Slovakia, Hungary, Romania and Moldova in the west and southwest.
In the south it is washed by the Black and Azov seas.
The present relief of Ukraine is determined by its geological structure, formed over a long geological time and represented by flat lowlands 70%plateaus 25%and mountains of low and medium heights 5%.
There are more then 72,000 rivers, 27,000 ponds and reservoirs, 8,000 lakes.
Dnipro, the biggest river of Ukraine, divides the territory in two parts which are traditionally called right bank and left bank areas.
The main types of water bodies of the Ukrainian Polissia are lakes karsts and post-glacial in the northwestern part, flood-lands everywhereponds, reservoirs, bogs, rivers.
Forest-Steppe zone is characterized by an alternation of meadow-steppes with forests.
Water bodies are transient between the Forest and Steppe ones.
The main types of water bodies of the zone are rivers and reservoirs, large irrigation systems and estuaries of large rivers, as well as shallow bays and lagoons of Azov and Black seas which we consider as separate natural zone.
The material is stored in M.
Khlodny Institute of Botany of National Academy of Sciences of Ukraine.
At present 41 species of Charales are recorded in the flora of Ukraine based on summarized published and original data.
These are 25 species of the genus Chara L.
Agardh, 4 species of the genus Tolypella A.
Braun, and one species of each of the genera Lamprothamnium J.
Braun — ponds, rivers 9 ; C.
Braun — lake, peat-mire, soilreclamation canal 4 ; Ch.
Agardh — lakes, ponds, open pits, ditches 38 ; Lamprothamnium papulosum Wallr.
Groves — bays of sea 12 ; Lychnathamnusbarbatus Meyen Leonh.
Groves — lakes, ponds, rivers 25.
Agardh — ponds, rivers 22 ; N.
Agardh — ponds, bogs 8 ; N.
Hall — ponds, rivers 24 ; N.
Agardh — ponds, lake 4 ; N.
Overall, more then 500 locations were revealed.
Some new localities of 31 species have been found after 2005.
Four of them C.
Presences of the rest 10 species are not confirmed by new findings so far.
The sites of some species such as C.
However the existence of C.
The results of a survey of the each species distribution show that the most widespread species are Chara vulgaris and C.
Some species such as C.
Diversity of Ukrainian Charales algae in terms of numbers is different in some parts of Ukraine.
The most number of species is revealed in Steppe 28 and Ukrainian Polissia 25less in Forest-Steppe 22the least in Ukrainian Carpathians 8 and the Azov and Black seas 9.
It should be noted that the number of species in Ukrainian Polissia decreases from west to east.
For example, the number of species is 20 in Volyn Polissia and 11 in Zhytomyr, 8-9 in Kyiv and Chernigiv Polissia.
The same pattern of the distribution is observed in ForestSteppe.
There are 16 species of Charales in right bank area and 13 species in left bank area.
However, the number of species in right bank area of Steppe is less then in left one and reaches 12 and 22, respectively.
In Forest-Steppe it shows a transitional character and mainly consists of some species from both forest and steppe zones.
The basis of the Charales flora of Ukraine is the members of the genera Chara and Nitella which ratio varies depending on territories under study.
Thus, the ratio of species of the genera Chara and Nitella in Western Europe is 2:1, in Mediterranean countries — 3:1, in Asia within Holarctic region — 6:1.
In the forest and forest-steppe zones of Ukraine this ratio is 2:1 as the most of European countries, in steppe zone — 3:1 as the Mediterranean ones.
The members of other genera occur in some regions, e.
Tolypella in Forest-Steppeand Steppe, Lychnothamnus — in Ukrainian Polissia and Forest-Steppe, Lamprothamnium — in Steppe in shallow bays and lagoons of the Azov and Black seas.
Also, a complex of species which occur most frequently is specific for the physiographic посмотреть еще of Ukraine.
In Ukrainian Polissia it is represented by C.
The same pattern of distribution can be noticed in other natural areas, e.
In Volyn Polessia this complex includessuch species as C.
The centers of Charales species diversities have been found.
They are the lakes in Volyn Region https://chmall.ru/100/utyug-delonghi-fxh-3.html on the Black sea coast, the flood-lands of great rivers of Ukraine such as Danube, Dniester, Dnepro, Pivdennyi Bug, Siverskiy Donets, shallow bays and lagoons of the Azov and Black seas etc.
Conclusion An analysis of summarized published and original data is revealed 41 species of Charales recorded in the flora of Ukraine which belongs to Chara L.
Agardh 9Tolypella A.
Braun 4Lamprothamnium papulosum Wallr.
Groves, Lychnothamnus barbatus Meyen Leonh.
The most widespread species are Chara vulgaris and C.
Also widely distributed in Ukraine C.
Some species such as C.
The species composition of charophytes in Ukrainian Polissia, forest-steppe and steppe zones and other natural region is different that confirms of the zonal differentiation in distribution of the Charales genera and species within Ukrainian territory and a presence of some centers of the species diversity.
Systematics of the green algae.
Press, 1984 — P.
Kogălniceanu 65A The technological scheme of obtaining of phycoerythrin, phycocyanin, microcystins, endo— and exopolysaccharides from the blue green algae biomass in a single technological process has been developed and a sorbent for the separation of microcystins and phycobiliproteins have been proposed.
Microalgele sunt microorganisme care produc circa 60% din oxigenul atmosferic.
Ele includ circa 25-30 mii specii, cu o mare diversitate de forme și dimensiuni microscopice.
Aceste microorganisme pot supraviețui în condiții dure, au o viteză de reproducere înaltă şi în condiții favorabile de cultivare ating o pondere înalltă de acumulare a biomasei, bogate în substanţe 5 proteine, inclusiv ficobiliproteine, polizaharide acide şi sulfatate, aminoacizi şi alţi compusi biologic activi cu activități antivirale, antibacteriene, antifungice si anti-cancer.
Datorită potențialului lor aplicativ in domeniul biotehnologiei, în ultimii ani algele cianofite atrag atenția numeroşilor cercetători.
Identificarea şi izolarea unor noi tulpini de alge cianofite autohtone producătoare de produse de mare valoare şi producerea industrială pe scară largă a produselor algale necesită nu doar optimizarea condițiilor de cultivare în scopul sporirii productivității, dar şi elaborarea tehnologiilor de extragere şi purificare a principiilor bioactive din biomasă.
Dat fiind faptul că majoritatea algelor cianofite sunt producători de metaboliţi secundari, unii din ei cu proprietăţi toxice pronunţate, în special microcistinele substanţe bine solubile în apăeste necesară izolarea lor de alte substanţe bioactive, cum sunt ficobiliproteinele, aminoacizii etc.
Schema elaborată este prezentată în figura 1.
Schema tehnologică de obținere a unor preparate bioactive din biomasa de alge cianofite REFERINŢE: 1.
Cyanobacteria: potential на этой странице for drug discovery.
În: Antonie Van Leeuwenhoek.
Applications of cyanobacteria in biotechnology.
Cyanobacteria: potential candidates for drug discovery.
În: Antonie Van Leeuwenhoek.
Applications of cyanobacteria in biotechnology.
Toxins and bioactive compounds from cyanobacteria and their implications on human health.
J Environ Biol 2002, vol.
Algele cianofite Cyanophyta — surse de metaboliti secundari bioactivi.
Studia Universitatis, Seria « Ştiinţe reale şi ale naturii, 2014, nr.
Metode de separare a metaboliţilor secundari bioactivi din biomasa unor cianobacterii şi proprietăţile lor curative şi toxicologice.
Methods for removal of microcystins and isolation of phycocyanin from cyanobacteria.
United 5 Patent Application 20140017276.
The paper presents some highlights concerning the main topics of algological research in Romania.
The studies were begun about 160 years ago.
Along this time, the investigations approached different fields of the general knowledge of the algae, as algal flora, physiology, biochemistry, ultrastructure, ecology, laboratory and outdoor culture, use of algae in water bodies management.
Last decades, a special attention was paid to the algofloristic investigations, which covered, practically, all the hydrographic basins and, also, the Romanian littoral of the Black Sea.
Keywords: algological research in Romania, historical highlights, algal flora Introduction In my opinion, despite its long tradition, the algological research in Romania is far to be well known abroad.
This very succinct presentation is an attempt to call general attention to some results of the activity of algologists in past and present.
Results In Romania, the study of the algae has a relative long history.
The first records of algal species in freshwater AV-ресивер YAMAHA RX-V681 from Transylvania, the central part of actual territory of Romania, were reported at the middle of XIXth century by F.
Later, the investigations on Romanian algal flora developed, that resulting in a gradual and significant increase of the algofloristic knowledge.
Besides these studies, there are to be mentioned other topics approached by Romanian researchers.
Even since the beginning of the XXth century a special attention was paid to the algal physiology: Em.
Teodorescu studied the influence of different light radiations upon узнать больше здесь structure and the morphology of algae.
An other botanist — Ioan Grinţescu — defended in Paris, under the guidance of R.
Such studies were continued and developed later.
After World War II at the same university there were developed experimental studies concerning the physiology of different species of algae, among them Botryococcus braunii, Spirulina platensis.
Several studies on algal culture were conducted in the Romanian Institute for Marine Research Constanţa.
During the last years there were approached some new, modern, research fields.
In this sense there are to be mentioned the thoroughly studies carried on the photosynthesis of algae under laboratory culture conditions.
An other, very interesting field of investigation aims the molecular genetics and taxonomy of algae.
The subject of one recent Ph.
It was published by Romanian Academy in 1976-1981.
The first volume presented the main features concerning the algal morphology, biochemistry, physiology, the multiplication processes, ecology, algal cultivation, economic importance of algae, classification systems and phylogeny.
The following volumes were dedicated to main systematic groups of algae: volume II referred to Rhodophyta and Phaeophyta, volume III — to Euglenophyta, Chlorophyta and Xanthophyta and volume IV presented Cyanophyta, Chrysophyta, Cryptophyta, Bacillariophyta and Dinophyta.
The general scheme of describing each major group of algae included: Morphology, cell structure, physiology,reproduction, elements of ecology, classification features of orders, main families and genera.
All the volumes are well illustrated, and present a selective literature, for each section.
Finally, I have to mention the studies carried on at the universities in Bucharest and Cluj-Napoca concerning the fossil algae, their presence within different geological deposits.
The studies concerning the ecology of algae covered a lot of aspects привожу ссылку the seasonal or multiannual dynamics of algal communities, determined by the changing of environmental conditions or by the impact of human activities, spatial distribution of populations within basins both on horizontal scale or according to the depthsedimentation of the phytoplankton in water mass, water-bloom phenomena and their effects upon aquatic ecosystems, contribution of algae to the primary production, ways of algal population of new appeared water bodies, mainly dam reservoirs etc.
There were investigated all types of algal communities — phytoplankton, microphytobenthos, periphyton, even neuston, formations of marine macroalgae, soil algae, etc.
Last, but not least, it must be mentioned the beginning of the use of Diatom Biotic Index in order to evaluate the ecological state of water bodies, a method recommended within European Union.
The most comprehensive and long lasting research efforts aimed to the knowledge of the algalflora of Romania, as an important component of the natural capital of this country, and a sensitive feature of global biodiversity, especially in aquatic environments.
This algal flora domain will be presented in some, few, details in this paper.
Among the first larger papers concerning the algal flora of Romania there are the diatomological studies of O.
In the same period, Julius Schaarschmidt realized the chapter referring to the Algae, within the synthesis concerning the Flora of Romania, edited by A.
The author reported 430 species of algae except the Diatomsmost of them identified by himself from 54 sampling stations, from various habitats freshwaters, inland salt waters, marine littoral areas, soils etc.
For the following 50 years, this was the main reference work on the Romanian algae.
In 1956 — 1958, I.
The authorsbased on up-to-date Romanian algological literature 159 sourceslisted 1502 species of algae, both freshwater and marine.
This work represented for some decades an unique and valuable bibliographical reference, very useful for the developing further algological investigations.
During the last decades of XXth century, the investigations on algal flora of Romania developed significantly.
A lot of research projects were carried on by the scientists from Cluj Napoca, dealing especially with algae from mountain areas, rivers, pools, fish ponds, polluted waters, peat bogs, mineral springs, cave walls and other wet habitats, mainly from Transylvania.
In Bucharest, a special attention was paid by researchers to the algae flora from Danube, Danube floodplain, Danube Delta, other water bodies, soils and rice fields.
Marine algae — both microphytic and large ones — were studied by investigators from research units from Agigea, Mamaia and Constanţa 1.
Further on, the accumulation of more and more scientific information, and the diversity of professional journals including algological contributions generated certain difficulties in establishing which of the identified species of algae represent new additions for the algal flora of Romania.
There were some cases when different authors reported, separately and not simultaneously, the same species as a new floristic record.
The huge amount of published information on algal records in Romania during the last four decades of the 20th century made possibly — and necessary — a new listing of the species of algae found on the territory of Romania.
On this base, a synthesis concerning the number of genera, species and infraspecific taxons is presented below.
Conclusions In principle, the algological investigation has a solid tradition in Romania and it may be developed in future, especially by students, doctoral students, using modern facilities offered by new technologies, by new progresses in algal taxonomy, by access to internet information sources.
Dragoş — Genetic variation of Arthrospira Spirulina strains assessed by PCR technique based on genome repetitive sequences.
Skolka — A checklist of the benthic marine algae except the diatoms along the Romanian shore of the Black Sea.
Dragoş — Desmodesmus communis Chlorophyta from Romanian freshwaters: coenobial morphology and molecular taxonomy based on the ITS2 new isolates.
Annals of RSCB, 2012, XVII, 1 : 16-28 5.
Dragoş — The effect of argon-induced anaerobiosis on the activity of photosystem PS II in some Nostocales species.
Babeş-Bolyai, Biologia, 2011, nr.
A distributional checklist of actual algae.
Studii şi Cercetări, Biologie, Univ.
Bacău, 2002, 7; Third revision, 2012, 809 p.
Popescu — An introduction to the Algae and the Culture Collection of Algae at the Institute of Biological Research ClujNapoca.
Cluj University Press, 1997, 268 p.
Sicora — The study of Photosystem II PS II activity based on chlorophyll fluorescence in Aphanizomenon elenkinii AICB 709, under light stress conditions.
Babeş-Bolyai, Biologia, 2012, no.
Marine IRCM Constanţa1971, 1 : 83-94 10.
Mihnea Pia Elena, Gh.
Munteanu, Elena Ghiţescu — Chronic toxicity of sublethal cadmium exposure in marine biota from brackish environments.
Marine IRCM Constanţa1990, 23: 91-105 11.
Mihnea Pia Elena, Gh.
Pecheanu — Effect of Cd2+ on the metabolism of the marine unicellular algae Cercet.
Marine IRCM Constanţa1980, 13: 199-211 12.
Ionăşescu — Unele procese fiziologice la algele Chlorella vulgaris şi Scenedesmus acutiformis cultivate în laborator pe diferite medii nutritive.
Geitler in the presence and absence of Mo.
Támas — Additamenta ad algologiam Dacicam.
Enumeratio algarum nonnularum in comitatibus Kolos, Torda-Aranyos, Udvarhely et Hunyad lectarum.
Magyar Növenytani Lapok Cluj1880, IV, 43,44 15.
Enumeratio algarum nonnularum in comitatibus Naszod-Beszterce, Doboka, Kolos, TordaAranyos, Also-Fehér, Udvarhely, Fogaras, Szeben et Hunyad lectarum.
Magyar Növenytani Lapok Cluj1880, 46, 4 : 129-137 16.
Enumeratio algarum nonnularum in comitatibus Bihar, Kolos, Maros-Torda, Also-Fehér, Hunyad, Háromszék Udvarhely lectarum Magyar Növenytani Lapok Cluj1882, VI : 37-47 17.
Drugă — Effects of microaerobiosis on photosynthesis in the cyanobecterium Synechococcus sp.
Babeş-Bolyai, Biologia, 2014, no.
Oltean — Materiale pentru un conspect al algelor din R.
Oltean — Materiale pentru un conspect al algelor din R.
Oltean — Materiale pentru un conspect al algelor din R.
Centralblatt, 1908, XXI, II, 2 : 103-219 24.
Magyar Növenytani Lapok Cluj1879, 3, 34 : 145-152 25.
Between antiradical activity of extracts from biomass and the amount of malonic dialdehyde was detected a moderate inverse correlation to Porphyridium cruentum, and a close correlation to Haematococcus pluvialis.
The amount of carotenoids in microalgae biomass correlate with antiradical activity of ethanol extracts, being the major components with antiradical effect both in porfiridium and hematococcus biomass.
Cuvinte cheie: activitate antiradicalică, Haematococcus pluvialis, Porphyridium cruentum; test ABTS, dialdehidă malonică, carotenoizi Creşterea populaţiei Terrei, scăderea fertilităţii solurilor arabile, degradarea agroecosistemelor — fenomene ce prezintă o adevărată provocare pentru oamenii de ştiinţă — impun o abordare mai deosebită a problemei asigurării omenirii cu alimente şi materie primă pentru diferite tehnologii de producere.
Microalgele, obiecte ce se înscriu în trendul de utilizare a organismelor acvatice în schimbul sau suplimentar celor terestre, sunt surse recunoscute de substanţe bioactive, fiind elemente cheie în numeroase lanţuri trofice, dar şi producători de nutrienţi pentru alimentaţia omului.
Tendinţa de a obţine o cantitate cât mai mare de biomasă cu un nivel tehnologic justificat al componentelor de interes major este absolut firească, în condiţiile cândcultivarea lor în aer liber este destul de dificilă din mai multe motive aşa ca condiţiile climaterice, pericolul infectării culturilor ş.
În aceste condiţii rentabilitatea procesului tehnologic este un indicator ce determină succesul producătorului.
Pentru întreprinderile biotehnologice mici o soluţie care permite de a spori eficienţa procesului de producere este implementarea tehnologiilor intensive care permit obţinerea a mai multor produse în cadrul unui singur flux tehnologic.
Experienţa arată, însă, că intensitatea fluxului tehnologic este invers proporţională cu confortul fiziologic al culturilor implicate.
În aceste condiţii, asigurarea siguranţei biomasei ficologice pentru consumul direct ori intermediat uman este primordială.
Conţinutul componentelor bioactive în celule ar trebui să se afle într-un echilibru favorabil cu statutul antioxidant al biomasei, astfel ca produsele ficologice să nu prezinte pericol prooxidant pentru utilizatori.
Orice modificare a compoziţiei biochimice în procesul de cultivare industrială a microalgelor trebuie sa fie examinată în contextul statutului antioxidant al biomasei.
Materiale şi metode În calitate de obiecte de cercetare au servit: microalga roşie Porphyridium cruentum Näg CNM-AR-01 şi microalga verde Haematococcus pluvialis Flotow CNM-AV-05 depozitate în Colecţia Naţională de Microorganisme Nepatogene.
Mediul nutritiv mineral VP 2 Brevet MD Nr.
Cultivarea s-a efectuat cu menţinerea următorilor parametri: pH-ul 6,8-7,2, temperatura de 23-250C, iluminare de 2000-3000 Lx, agitare lentă periodică.
Durata procesului a fost de 14 zile.
Cultura a fost cultivată în condiţiile de temperatură de 27 ± 1°C, pH 6,8 — 7,0, intensitatea optimă a luminii de 2500-3500 lx.
Durata cultivării a fost de 16 zile.
Determinarea capacităţii antiradicalice cu utilizarea radicalului cation ABTS˙+.
Radicalul ABTS˙+ este generat prin oxidarea ABTS 2,2 azinobis 3-etilbenzotiazoline-6-sulfonic acid cu persulfat de potasiu.
Se prepară soluţia stoc a reagentul ABTS de 7 mM în apă deionizată.
Persulfatul de potasiu se adăugă în concentraţia de 2,45 mM.
Soluţia de lucru a ABTS se prepară din soluţia stoc de ABTS˙+care se dizolvă în etanol sau apă distilată până la stabilizarea absorbanţei de 0,700 ± 0,020 la 734 nm.
Amestecul reagent constă din 0,3 ml probă şi 2,7 ml soluţie ABTS˙+.
Valoarea gradului de oxidare al lipidelor este determinată prin concentraţia substanţelor reactive ale acidului tiobarbituric dialdehida malonică.
La probele de biomasă se adăugă 1 ml acid tiobarbituric 0,67% şi 1 ml acid tricloracetic 15%, după care probele sunt supuse incubării pentru 1 oră la 95oC.
În continuare, probele se răcesc pe gheaţă timp de 5 min şi se centrifughează timp de15 min.
Concentraţia dialdehidei malonice se măsoară la 535 nm, iar calculul se efectuează cu utilizarea coeficientului extincţiei molare a complexului dialdehidei malonice calculat la proteina sau % inhibiţie faţă de proba martorului pozitiv.
Compuşii coordinativi au fost нажмите чтобы прочитать больше de colaboratorii laboratorului Compuşi coordinativi, IC, AŞM, şef Laborator I.
În acelaşi timp bazele Schiff sunt cunoscute ca produse care induc apoptoza celulară, şi deci 5 factori de toxicitate înaltă, iată de ce a fost luată decizia de a utiliza compuşi, care au în componenţa lor aceste elemente în scopul inducerii pe de o parte a proceselor de acumulare a unor componente ale biomasei, iar pe de alta — în scopul intensificării reacţiilor de protecţie antioxidantă.
Parametrii monitorizaţi în cadrul experienţelor au fost cantitatea de biomasă acumulată, activitatea antiradicalică a extractelor din biomasă, stabilită cu utilizarea testului ABTS, cantitatea de carotenoizi în biomasă, acumularea produselor peroxidării lipidelor dialdehidei malonice — DAM în celule.
Rezultatele pentru acumularea de biomasă la porfiridium în mediu ciclului vital al microalgei cu 12-43% faţă de varianta martor.
Pentru hematococ, cu adaos de compuşi coordinativi ai fierului sunt prezentate în figura 1 A.
Pentru toţi compuşii contra, atât la etapa de celule verzi mobile fig.
Pentru hematococ, din contra, atât la valorile etapa de fig.
Rezultatele obţinutemicroalgală pot fi văzute pe figuratestată 2.
În cazul microalgeitestului P.
Rezultatele obţinute biomasă este mai mică, ca cea a extractului din biomasa standard.
În cazul microalgei verzi pot fi văzute pe figura 2.
În cazul microalgei P.
Trebuie sa menţionăm, scăderea activităţii antiradicalice activitatea extractelor din biomasă în cazul extractelor dinantiradicalică biomasă este oatendinţă generală, care se dezvoltă atâtprezenţei în condiţiicompuşilor de creştere considerabilă cantităţii de scade, biomasă,proces cât şi încare condiţii diminuare vădită productivităţii.
Trebuie sa menţionăm, că scăderea activităţii antiradicalice a extractelor din biomasă este o tendinţă generală, care se dezvoltă atât în condiţii de creştere considerabilă a cantităţii de biomasă, cât şi în condiţii de diminuare vădită a productivităţii.
În schimb, efectelecu nocive ale acţiunii radicalilor liberi şi produsele formate sunt stabile, şi pot fi determinate prin metode tate antioxidantă şi antiradicalică.
Cuantificarea radicalilor liberi este destul de destul de simple.
Unul din efectele cele mai evidente ale acţiunii speciilor reactive ale oxigenului complicat de realizat din cauza duratei scurte de viaţă a lor şi complexitatea este procesul de peroxidare a lipidelor.
Cuantificarea dialdehidei malonice este un test metodelor care urmează a fi schimb, efecteleÎn nocive ale efectuate acţiunii recunoscut de apreciere a gradului de aplicate.
Rezultatele sunt prezentate în tode destul de simple.
Unul din efectele cele mai evidente ale acţiunii speciilor figura 3.
Pentruale cultura de Porphyridium cruentum fig.
Pentru procesele biologice o asemenea este considerată ca re oxidativă lipidelor.
În experienţele efectuate au fostvaloare determinate produsele corelare moderată, iar în termeni de explicare a proceselor ce au loc în celule putem afirma, că o peroxidării lipidice dialdehida malonică şi stabilită relaţia între cantitatea lor intensitate înaltă a proceselor antiradicalice asigură protecţia celulelor de procesul de peroxidare şi activitatea antiradicalică a Защита protector StayGuard L, 250x130x130, черный, din biomasă.
În cazul celulelor verzi mobile de Haematococccus fig.
Acest rezultat de fapt poate cruentum fi considerat fig.
Pentru biologice ciştii roşii, deci şi presiunea stresului oxidativ fiind este mai mică, pe cand laprocesele P.
În cazul celulelor verzi mobile de Haematococccus pluvialis fig.
Acest rezultat de fapt poate fi considerat previzibil, daca apelăm la rezultatele cu referire la productivitatea de biomasă a culturilor respective.
În figura 4 este ilustrată dium poate fi menţionat carotenul, iar în cazul culturii de hematococ, carotenul corelarea între activitatea antiradicalică şi conţinutul de carotenoizi în biomasa microalgelor.
ABTS, % inhibitie ABTS, % inhibitie în celulele verzi şi astaxantina în ciţtii roşii, care de fapt, şi determină protecţia 60 34 antioxidantă a celulelor.
Putem în afirma, că în mare dicalică a extractelor etanolice şi conţinutul de carotenoizi biomasă este măsură protecţia antioxidantă în celulele de porfiridium şi hematococ supuse stresului oxidativ semnificativă.
Putem afirma, că în mare măsură protecţia antioxidantă în celulele de porfiridium şi hematococ supuse stresului oxidativ prin influenţa compuşilor coordinativi, este asigurată de carotenoizii prezenţi în biomasă 25 β-caroten în porfiridium şi celulele verzi de hematococ şi astaxantină în ciştii rosii de hematococ.
Astfel, modificările ce se înregistrează în biomasa microalgelor în condiţii de stres oxidativ sunt în corelare strânsă cu procesele antioxidante ce au loc în celule.
Pentru siguranţa produselor ficologice este important de a evita acumularea radicalilor liberi şi a produselor peroxidării lipidelor.
Datorită corelării inverse dintre activitatea antiradicalică a biomasei şi procesele de peroxidare, putem selecta ca optimale acele condiţii tehnologice, care asigură un confort fiziologic şi un statut antioxidant favorabil pentru culturile de microalge.
În cazul culturilor de Haematococccus pluvialis şi Porphyridium cruentum aceste condiţii se asociază şi cu acumularea intensă a carotenoizilor, ceea ce este şi foarte convenabil din punct de vedere economic.
Brevet de invenţie 690 G2 690.
Mediu pentru cultivarea algei roşii Prophyridium cruentum variantele lui.
Donohue T, Cogdell R.
Microorganisms and clean energy.
Improving the thiobarbituric acid reactive substances assay for estimating lipid peroxidation in plant tissues containing anthocyanin and other interfering compounds.
In: Planta, 1999, vol.
Microalgal triacyglycerols as feedstocks for biofuel production: Perspectives and advances.
CO2 mitigation and renewable oil from photosynthetic microbes: A new appraisal.
Microalgae and biofuels: A promising partnership?
In: Trends in Biotechnology.
Biotehnologii de obţinere a preparatelor pe bază de astaxantină din Haematococcus pluvialis.
Antioxidant activity applying an improved ABTS radical cation decolorization assay.
Ficobiotehnologie —cercetări fundamentale şi realizări practice.
Chişinău: Elena VI, 2007, 362 p.
Study of increasing lipid production from fresh water microalgae Chlorella vulgaris.
In: Journal of the Taiwan Institute of Chemical Engineers.
Kogâlniceanu 65a, We demonstrate the role of some species of alga in the processes of vegetative replication of ornamental plants.
We select plants from genus Begonia, becouse they взято отсюда widely used and offer diferent tipes of cuttings.
It was demonstrated that under the influience 5 Spirullina platensis roots apear at the end of the first week of the experiment.
Nostoc linkia stimulate not only rooting, but also stimulate the buds formation.
Cuvinte cheie: alge, stimularea rizogenezei, plante ornamentale Introducere Republica Moldova este o republică agrară cu o densitate a populaţiei foarte înaltă.
Astfel dezvoltarea agriculturii ca ramură de bază a economiei se poate desfăşura numai pe calea elaborării unor tehnologii moderne.
Floricultura este una din ramurile de mare perspectivă, care pe viitor ar permite reanimarea resurselor materiale existente, asigurarea locurilor de muncă pentru mii de oameni şi eşirea Moldovei pe piaţa mondială.
În afară de aceasta, ele îmbunătăţesc proprietăţile fizico-chimice ale продолжение здесь, mărind conţinutul de humus, macro— şi microelemente în sol.
Algele elimină în mediul înconjurător diverşi metaboliţi, cum ar fi polipeptide, aminoacizi, vitamine, https://chmall.ru/100/salfetki-iz-spanleysa-spanleys-beliy-razmer-25h30-sm-ukladka-standart-100-shtupk.html biologic active, substanţe toxice Shashank Process Scale Up of Metformin />Aceşti hormoni au fost identificaţi atât în algele dulcicole, cât şi în cele marine.
Cantitatea lor variază în dependenţă de specie, fază de dezvoltare, factorii sezonieri ş.
Soluţiile de lucru se pregăteau după următoarea reţetă: 1g praf de Spirulina platensis sau 5g de Nostoc linckia uscat şi macinat preventiv se dizolvau într-un litru de apă de robinet, preventiv decantată.
Soluţia de spirulină căpăta de o nuanţă verde-albăstruie palidă, iar soluţia cu nostoc era străvezie, cu o nuanţă brun-surie slab exprimată.
Soluţiile iniţiale au fost testate în trei diluţii 1; 0,5; 0,25 — ca fiind cele mai simple de realizat.
Ca obiect de testare au fost alese trei specii de plante decorative din genul Begonia, ca fiind plante pe larg răspândite în floricultura din ţara noastră, şi https://chmall.ru/100/navolochka-santalino-beysik-984-013-5.html că plantele din acest gen se pot înmulţi prin diferite tipuri de butaşi.
Butaşii au fost recoltaţi după înflorirea plantelor şi au fost fasonaţi la dimensiuni de 6-10 cm lungime, având baza butaşului semilemnificată sau unii dintre butaşi uşor erbacei în cazul butaşilor caulinari, şi frunze cu peţiol de 3-4 cm lungime în cazul butaşilor de frunză.
Au fost fasonaţi şi butaşi de tulpini bătrâne, semilemnificate, sau afoliaţi, care în cazuri obişnuite înrădăcinează foarte greu.
Butaşii se ţineau timp de 6-8 ore în soluţiile pregătite, după care se transferau pentru înrădăcinare în vase cu apă de robinet, decantată preventiv.
Înrădăcinarea s-a realizat în colbe de sticlă, la o iluminare medie de 3500 lux, şi o temperatură de 22oC.
Gradul de înrădăcinare al butaşilor s-a exprimat prin numarul de rădăcini formate la baza unui butaş şi prin lungimea medie a rădăcinilor.
La fel s-a notat şi apariţia primordiilor foliare.
Rezultate şi discuţii În urma cercetărilor efectuate s-a stabilit că ambele culturi algale testate posedă efect stimulator în înrădăcinarea butaşilor de Коммутатор EDS-308-M-SC şi culinari la plantele din genul Begonia.
În cazul butaşilor de frunză la Begonia cleopatra în proba de control primele rădăcini apar abea la a treia săptămână de cercetare, iar la butaşii prelucraţi preventiv cu culturi alge, rădăcinile apar la finele primei săptămâni.
Este de menţionat, că în cazul prelucrării cu Nostoc linckia la butaşi au aparut şi primordiile mugurilor adventivi.
Necătând la faptul că sistemul radicular este slab dezvoltat, planta deja este dispusă pentru formarea noilor lăstari.
Acest lucru poate fi explicat şi prin faptul ca N.
Procesul de rizogeneză la butaşii cu frunza нажмите сюда Begonia tigra este diferit de cel ce are loc la B.
La acest tip de begonie efect нажмите для деталей mai exprimat îl posedă Spirulina platensis.
Procesul de rizogeneză după prima săptămână de cercetari se observă nu la toate concentraţiile, ci numai la probele cu concentraţii mici.
Acest fapt se poate explica prin faptul că pentru tipul dat de begonie este nevoie de o cantitate mai mică de substanţe biologic active, iar concentraţiile mai mari, dimpotrivă pot inhiba rizogeneza.
Dinamica cresterii rădăcinelor este mai joasă comparaţiv cu B.
Aparitia primordiilor a fost observată numai la a patra săptămână de cercetări la butaşii prelucraţi preventiv cu N.
În probele cu S.
In urma cercetărilor efectuate s-a stabilit că Spirulina platensis are un efect stimulator la toate tipurile de butaşi tab.
Aceasta se confirmă prin lungimea rădăcinelor şi prin numărul de rădăcini.
În concentraţii mai mari rădăcinile s-au format tocmai la II săptămâmă de experiment.
Semnificativ este că în proba martor apariţia rădăcinilor a fost semnalată tocmai la finele săptămânii a patra.
Astfel rezultă că pentru înrădăcinarea Begoniei convolvulaceae cu ajutorul S.
Procesul de rizogeneza la diferite tipuri de butaşi de Begonia în prezenţa culturii de Nostoc linckia.
Butaşi de frunza Begonia cleopatra Butaşi de frunza Begonia tigra Butaşi caulinari Begonia convolvulaceae 5 13.
Anume în această concentraţie se observă apariţia primordiilor foliare.
Nu în toate probele se menţionează apariţia primordiilor.
Numarul de rădăcini este mic, iar lungimea medie aproape în toate concentraţiile este aceiaşi.
La butaşii caulinari şi butaşii caulinari cu frunză de B.
Primordiile apar deja la a treia săptămâna de cercetare în toate concentraţiile.
Datele obţinute în experienţele noastre ne dau voie să afirmăm cu certitudine că algele au efect stimulator bine pronunţat.
În experienţa de control butaşii au înrădăcinat abea la săptămâna a II sau III, pe când butaşii prelucraţi preventiv cu soluţii de alge au înrădăcinat încă în prima săptămână.
În afară de faptul că au înrădăcinat mai repede, aceşti butaşi au format rădăcini mai numeroase şi mai lungi, adică sistemul radicular era dezvoltat mai bine.
Încă un plus în favoarea prelucrării preventive a butaşilor cu soluţii de alge este formarea primordiilor de muguri, în special butaşii prelucraţi cu cultura de Nostoc au format primordii la a doua sau a treia săptămână, uneori chiar în lipsa rădăcinilor, de menţionat că la butaşii din grupa de control muguraşii au apărut abia după cinci săptămâni.
Concluzii Astfel, în concluzie se poate spune că ambele culturi de alge testate posedă efect stimulator în procesul de rizogeneză la plantele decorative şi pot fi folosite la grăbirea procesului de înmulţire, ce poate avea efecte economice importante.
Generalizând cele expuse anterior propunem următoarea metodă de utilizare a algelor în scopul sporirii rizogenezei la plantele decorative pe exemplul g.
Se vor lua 0,25 — 0,5 g de praf de Spirulina sau 1g de Nostoc măcinat preventivse vor dizolva într-un litru de apă de robinet, preventiv decantată, se vor agita bine.
Se vor fasona butaşi caulinari sau de frunză cu un peţiol de circa 3-5 cm.
Se pot preleva chiar şi butaşi de tulpini bătrâne, semilemnificate, sau afoliaţi, care în cazuri obişnuite înrădăcinează foarte greu.
Butaşii vor fi ţinuţi în soluţiile cu alge timp de 6-8 ore, după ce vor fi expuşi pentru înrădăcinare în vase cu apă decantată.
Soluţiile pot fi folosite repetat pe parcursul a câteva zile, după ce pot fi folosite la fertilizarea altor plante.
Considerăm că ea poate fi propusă crescătorilor de plante decorative.
Research, 1961, 175 p.
Algele şi rolul lor în sporirea fertilităţii solului.
Utilizarea unor tulpini de microalge cultivate pe apele reziduale în calitate de stimulatori la creşterea păsărilor şi plantelor de cultură.
Роль водорослей в почвеных процесах.
По вопросам почвенной микробиологии.
О наличии физиологически активных веществ гормональной природы во внеклеточных метаболитах Chlorella.
Современное состояния и перспективы изучения почвенных водорослей в СССР.
The light influences the morphological aspects of algae Nostoc gelatinosum Schousb Elenk.
The dark regime generates the dimensional reducing of vegetative cells and heterocysts leading to the alteration of biomass, but spores do not suffer significant changes.
Cultivating these algae to favorable conditions of natural and artificial light continuousresults with launching the process of self-regulating dimensional of cells.
The most beneficial sources of ilumination are natural and artificial light.
In this regard, Л.
These researches indicate that algae in response to changes of environmental factors, are changing their dimensional aspect.
Light is one of the abiotic limiting factor, that fulfills and energy function to algae.
Materials and Methods In experiments were used the blue-green algae Nostoc gelatinosum Schousb Elenk.
читать статью they are part of collection from laboratory of ,Algology,Moldova State University.
Conditions for carrying out of experiments.
The experiments was carried out in the laboratory at 24-26ᵒC, for a period of 12 days.
Study of morphological changes was carried out by samples analysis under the electronic microscope Optica Provision x40 objective equipped with a camera and measuring program size.
Morphological aspects were analyzed by determining the length and width of vegetative cells, spores and heterocysts.
The obtained results show that the vegetative cells of Nostoc gelatinosum dimensional changes depending on the age of the culture and the light source.
The total absence of light impacting on the length and width of the vegetative cells, contributing to the decrease of their size from the 6th day 2,5 to 0,18 μ.
Daylight helps to increase the cell size of Nostoc gelatinosum within admissible limits.
The cells exposed to continuous and natural light have a tendency of increasing followed by decreasing and reverse tab.
Cultivation the alga in daylight, the cells are slightly larger.
The natural and continuous light contribute to increasing the size of the cells, after that, the cells decreased and reverse.
The morphological changes of vegetative cells in alga Nostoc gelatinosum Days of analysis 1 3 6 9 12 Continuous, X±x Cell Cell length, µ width, µ 7,37±0,38 5,20±0,23 7,12±0,34 6,72±0,18 8,8±0,61 7,32±0,5 8,84±0,45 6,99±0,19 7,78±0,49 7,07±0,19 Type of light Daylight, X±x Cell length, Cell width, µ µ 7,37±0,38 5,20±0,23 9,91±0,54 7,19±0,21 10,73±0,61 7,94±0,49 8,25±0,54 7,41±0,33 8,27±0,78 7,71±0,37 Dark, X±x Cell length, Cell width, µ µ 7,37±0,38 5,20±0,23 8,86±0,52 7,71±0,21 10,21±0,99 8±0,22 6,31±0,39 6,69±0,17 7,6±0,63 6,5±0,22 The morphological changes of vegetative cells in alga Cylindrospermum licheniforme Days of analysis 1 2 6 9 12 Continuous, X±x Cell Cell length, µ width, µ 4,5±0,71 4,5±0 5,4±0,15 5,15±0,19 5,84±0,31 5,8±0,24 6,14±0,25 5,95±0,27 6,15±0,28 6,07±0,19 Type of light Daylight, X±x Cell Cell length, µ width, µ 4,5±0,71 4,5±0 4,71±0,16 4,66±0,15 8,96±0,73 7,36±0,27 6,24±0,27 6,10±0,22 6,19±0,21 5,99±0,17 Table 2.
Dark, X±x Cell length, Cell width, µ µ 4,5±0,71 4,5±0 4,26±0,14 4,56±0,08 4,49±0,49 4±6,3 4,89±0,19 5,43±0,21 was altered was altered The morphological changes of vegetative cells of algae Nostoc gelatinosum and Cylindrospermum licheniforme talks about the morphological self-regulating character of cell size.
The heterocysts of Nostoc gelatinosum, suffers the morphological changes depending on the light regime.
Prolonged exposure the alga Nostoc gelatinosum in dark, notes with heterocysts decreasing of length and widh with 2,98 to 0,28 μ.
Continuous light contributes to increase the length from 2,67 to 0,91 μ and width of 1,5 to 0,27 μ of heterocysts, compared with the Nostoc gelatinosum heterocysts exposed to источник tab.
The morphological changes of heterocysts in alga Nostoc gelatinosum Days of Continuous, X±x Cell analysis Cell length, µ width, µ 1 8,25±0,47 6,18±0,38 3 9,15±0,75 6,91±0,36 6 12,08±0,2 9,37±0,95 9 10,76±0,69 8,93±0,39 12 11±0,63 7,31±0,34 Type of light Daylight, X±x Cell Cell length, µ width, µ 8,25±0,47 6,18±0,38 9,95±0,47 9,26±0,49 11,4±0,59 8,28±0,58 8,09±0,29 7,43±0,25 10,09±0,5 7,04±0,4 Dark, X±x Cell length, Cell width, µ µ 8,25±0,47 6,18±0,38 10,89±0,75 10,02±0,75 9,45±0,44 9,43±0,19 7,78±0,55 7,15±0,39 10,25±1,4 8,38±0,8 The morphological aspect of heterocystes in Cylindrospermum licheniforme cultivated in dark suffers dimensional changes by decreasing the cells size, from the 6th day of cultivation.
In general, the heterocystes of alga Cylindrospermum licheniforme did not suffer obvious dimensional changes at the continuous light and daylight tab.
The morphological changes of heterocysts in alga Cylindrospermum licheniforme Days of analysis 1 2 6 9 12 Continuous, X±x Cell Cell length, µ width, µ 8,62±0,37 5,02±0,32 8,57±0,54 6,47±0,57 10,51±0,6 7,39±0,66 8,09±0,35 6,24±0,3 8,46±0,47 6,25±0,14 Type of light Daylight, X±x Cell Cell length, µ width, µ 8,62±0,37 5,02±0,32 8,82±0,36 6,12±0,44 11,36±1,42 7,58±0,58 7,98±0,21 6,30±0,32 7,92±0,61 6,35±0,30 Dark, X±x Cell Cell length, µ width, µ 8,62±0,37 5,02±0,32 9,68±0,54 6,64±0,29 7,37±0,54 5,01±0,27 7,93±0,44 5,9±0,26 was altered was altered Both length and width of heterocysts have increasing trends followed by decreasing.
What tells us, about the self-regulating dimensional character of heterocysts in algae Nostoc gelatinosum and Cylindrospermum licheniforme.
The exposure of algae Cylindrospermum licheniforme and Nostoc gelatinosum in dark produces no essential dimensional changes of algal spores, compared to exposed variants to continuous and natural light.
The morphological changes of spores in Nostoc gelatinosum and Cylindrospermum licheniforme have the same tendency ofincreasing followed by decreasing and reverse, which indicates так Компьютерная гарнитура Ritmix RH-331M этом the spores are dimensional self-regulating.
Daylight stimulates the dimensional increasing of vegetative cells and partially of algae spores, but continuous lighting generates the dimensional increasing of heterocysts.
As a result of research it has been found, that the exposure of algae Nostoc gelatinosum and Cylindrospermum licheniforme under favorable conditions of natural and artificial light continuousresults with launching the process of dimensional self-regulating of algal cells.
Thus, for cultivation of these algae can be used both source of natural and artificial light.
Cultura algelor pentru biomasa şi principii active, Note de curs lucrări de laborator.
Bacău: Universitate din Bacău, 2007.
Importance and biochemical characteristics of some soil bluegreen algae from Republic of Moldova.
Physiology and biotehnology of oxygenic phototrophic microorganisms looking into the future, 2014, p.
Изменение морфологии Cylindrospermum michailovsckoënse Cyanoprocaryota при воздействии минеральных удобрений.
Вестник ОНУ, том 13, вып.
Киев: Наукова думка, 1989.
Современные методы выделения и культивированияводорослей.
AND CYLINDROSPERMUM LICHENIFORME BORY KÜTZ.
Lighting regime directly influences the process of biological nitrogen fixation carried out by algae Nostoc gelatinosum Schousb Elenk.
The natural light contributes to the intensification of biological fixation of atmospheric nitrogen in these algae, and the dark regime leads to inhibition the biological nitrogen fixation.
Biological nitrogen fixation by blue-green algae achieved by Cylindrospermum licheniforme and Nostoc gelatinosum is a reversible self-regulating process.
Introduction Biological nitrogen fixation BNF is one of the most important natural process in biosphere.
The BNF process is extremely complicated and dependent on the intensity of biotic and abiotic environmental factors.
Research made by HeeMock Oh, J.
Therefore, is important to study the effect of light on BNF made by blue-green algae Nostoc gelatinosum and Cylindrospermum licheniforme to determine the optimal intensity of light that stimulates the BNF.
This research has a major interest in the practical use of these algae as soils biofertilizers with low humus concentration.
Nowadays they are part of collection from laboratory of ,Algology, Moldova State University The experiments were carried out in the laboratory at t 24-26˚C, for a period of 12 days.
The algae Nostoc gelatinosum and Cylindrospermum licheniforme were cultivated using the periodically Кофе сублимированный Сенатор Американо дой-пак on Drew nutritive medium, sterilized at 5 160˚C for 45 min.
The process of biological nitrogen fixation — was studied by determining the NH4+, NO3- NO2- N — in algal biomass, fixed atmospheric nitrogen, total nitrogen and eliminated nitrogen in nutritive medium.
The nitrogen in nutritive medium was determined by the amount of N-NH4++N-NO3.
The nitrogen eliminated in nutritive medium was calculated using the formula N.
Where: Ntm — total nitrogen in nutritive medium, Nt — total nitrogen algal cells + Ntm ; No-total nitrogen from inoculum cells.
Results and discussions Studying the process of biological nitrogen fixation in nitrogen-fixing bluegreen algae, can be carried by the nitrogen from nutritive medium.
It is considered that ammonium ions are the form of nitrogen fixed from atmosphere by the algae.
Cultivation the algae in the dark follows with accumulation of the highest amount of ammonium ions that are продолжить чтение growing.
This, may be due to the alteration of algal biomass and their elimination in medium.
In the case of algae cultivation under continuous light and daylight the ammonium ion concentration increases in the first days after follows an obvious decreasing.
However, natural daily lighting contribute to setting the highest amounts of ammonium in both studied species.
The nitrates result of oxidation process of ammonium ions and are a form of nitrogen accessible to algae.
Nitrates have the same tendency of increasing followed by decreasing.
Daylight and darkness regime contributes to the accumulation of low quantities of nitrates in nutritive medium.
Nitrites were not detected in nutritive medium, which denotes that, there is no process of denitrification.
The influence of illumination on nitrogen in nutritive medium for cultivation of nitrogen-fixing algae Figure 1.
This, may be due to alteration of algal biomass to the 6th day.
The daylight contribute to the accumulation a see higher amount of nitrogen the nutritive medium accordance with the As weofcan fig.
This, may be due to alteration of For determination the potential biological nitrogen fixation, something extremely important is algalthe biomass to thenitrogen 6th day.
Thebydaylight determining atmospheric fixed algae.
This, may be due to alteration of algal biomass to the 6th day.
The daylight contribute to the accumulation of Aa higher amount of nitrogen in the nutritive medium Baccordance with the Figure 1.
This, may be due to alteration of algal biomass to the 6th day.
The daylight contribute to 80 120 the accumulation of a higher amount of nitrogen in the nutritive medium accordance with the 100 continuous light, especially in the case of cultivation the algae Cylindrospermum licheniforme and 60 80 continuous Nostoc gelatinosum.
The permum licheniforme in darkness contribute to halting the process of biological Figure 2 Influence of illumination on atmospheric nitrogen fixed by algae Cylindrospermum licheniforme A quantity of atmospheric nitrogen fixed by the algae Cylindrospermum licheniforme and Nostocand nitrogen fixation B ,from the 3rdartificial to 6th day.
The me and Nostoc gelatinosum cultivated at continuous artificial lightinglicheniforme is slightly and Nostoc continuous 40 quantity continuous of atmospheric nitrogen fixed by the algae Cylindrospermum 40 lower than in daylight.
Influence of illumination on the atmospheric nitrogen eliminated in nutritive medium by algae 20 B ,% dark dark Cylindrospermum licheniforme Aand Nostoc gelatinosum 10 0 0 38 3-day 6-day 9-day 12-day 3-day 6-day 9-day 12-day 6-day 9-day 12-day A continuous B Figure 3.
Influence of illumination on the atmospheric nitrogen eliminated in nutritive medium by algae Figure 3.
Influence of illumination on the atmospheric nitrogen eliminated Cylindrospermum licheniforme Aand Nostoc gelatinosum B ,% in nutritive medium by algae Cylindrospermum licheniforme Aand Nostoc gelatinosum B ,% 38 The highest amounts of atmospheric nitrogen eliminated in nutritive medium by Cylindrospermum licheniforme 51,62±1,1% and Nostoc gelatinosum 66,13±1,5% was certifies at cultivation in the dark at the 9th and 12th day.
This is due to algal biomass alteration and elimination of cellular nitrogen in the nutritive medium.
Conclusions Lighting regime directly influences the process of biological nitrogen fixation achieved by blue-green algae Cylindrospermum licheniforme Bory Kütz.
The natural illumination contribute to intensification of biological fixation of atmospheric nitrogen in the these blue-green algae and it accumulation in algal cells and eliminating into nutritive medium.
Prolonged новьё Сенокосилка Eurosystems M80 450 Series Motor Mower самого the blue-green algae in darkness contribute to reducing the process of biological nitrogen fixation and nitrogen reduction in algal cells.
Biological nitrogen fixation in blue-green algae Cylindrospermum licheniforme and Nostoc gelatinosum is a reversible self-regulating process.
Analiza chimică a calităţii apei.
Metode de instruire privind controlul calității apei.
Nitrogen fixing eyanobaeteria potential uses.
Plant and Soil 137, p.
Factors affecting the production of biomass by a nitrogen-fixing blue-green alga in outdoor culture.
Biomass 13, 1987, p.
Nitrogen and carbon fixation byAnabaena sp.
Journal of Applied Phycology 3, 1991, p.
Lewis WM Jr, Levine SN.
The light response of nitrogen fixation in Lake Valencia, Venezuela.
Большой практикум по биоэкологии.
The choice of culture medium for algae growing is an important milestone because it can affect the economic aspects of the production process.
For cultivation of Nostoc gelatinosum algae the most optimal medium are Drew and Z8.
The highest values of algal productivity may be obtained according the semicontinuous method.
With the increase of algal productivity pH values change to basic direction.
Key words: Nostoc gelatinosum, cultivation, optimal medium,periodic method, semicontinuous method.
Introducere Cultivarea algelor reprezintă o direcţie de cercetare necesară mai multor domenii, deoarece obţinerea unei cantităţi majore de biomasă oferă posibilitatea de utilizare în biotehnologie sursă de substanţe biologic activeca supliment nutritiv, la epurarea apelor reziduale, în agricultură ca biofertilizantetc.
Productivitatea este unul din parametrii principali ce caracterizează creşterea şi dezvoltarea algelor fixatoare de azot.
Acest parametru poate fi influenţat puternic de condiţiile de cultivare şi de calitatea mediului nutritiv utilizat.
Obţinerea cantităţii cât mai înalte de biomasă este dependentă de utilizarea celei mai eficiente metode de cultivare, astfel ne-am propus ca scop de a cultiva alga Nostoc gelatinosum pentru obţinerea unei productivităţi sporite atât după metoda de cultivare periodică, cât şi semicontinuă.
Materiale şi metode Alga care a servit pentru selectarea tulpinii de Nostoc gelatinosum a fost colectată în anul 2007 din mostrele de sol ocupate de cultura agricolă de grâu de lângă oraşul Cimişlia, Republica Moldova.
Cultura algală de regulă creează bule gelatinoase deasupra mediului agarizat sau lichid de cultivare.
Alga reprezintă colonii din filamente de culoare cafenie repartizate neuniform.
Celulele sunt de formă dreptunghiulară cu dimensiunile de 5,12-10,5 µ — lungimea, şi 2,44-7,32 µ — lăţimea.
Pentru selectarea mediului optimal de cultură a algei Nostoc gelatinosum au fost iniţiate experimente de cultivare după metoda periodică şi semicontinuă pe mediile nutritive minerale Drew, Gusev şi Z8, care au fost efectuate în condiţii de laborator pe o perioadă de 15 zile.
Cultivarea după metoda Палатка Играем вместе Королевская академия домик в сумке GFA-RA-R a fost realizată prin https://chmall.ru/100/lestnitsa-lwi-3h10-trehsektsionnaya.html a 25%, 50% şi 75% din mediul nutritiv la un interval de trei zile şi prin înlocuirea cu mediul proaspăt pregătit.
Cantitatea biomasei algei Nostoc gelatinosum diferă în funcţie de mediul de cultură şi de durata perioadei de cultivare.
Din datele obţinute referitoare la productivitatea speciei de algă Nostoc geDinlatinosum datele obţinute referitoare la productivitatea speciei de algă cultivată după metoda periodică se poate remarca că Nostoc cel mai gelatinosum optimal cultivată după metoda periodică se poate remarca că cel mai optimal mediu de cultivării cultivare pentru mediu de cultivare pentru această algă este Z8 figura 1.
În cazul pe această algă este Z8 figura 1.
Pe parcursul perioadei de cercetare productiviperioadei de cercetare productivitatea algei a sporit treptat.
La a 3-ea zi productivitatea creşte de algei la a sporit treptat.
Figura Productivitatea algei Nostocalgei gelatinosum după cultivată metoda periodicăpe diferite medii 1.
Cele mai periodică 15 spre zile.
Productivitatea algei Nostoc gelatinosum cultivată după metodă semicontinuă pe mediul Figura 2.
Această mediu la 12-ea zi de cultivare.
Vavaloarea obţinută la creşterea algei după metoda periodică, ceea ce ne demonstrează prioritatea loarea maximală a productivităţii algale obţinută la cultivarea tulpinei de Nostoc acestei metode de cultivare.
Rezultate semnificative se obţin şi la cultivarea după metoda semicontinuă a algei Nostoc 6 gelatinosum pe mediu 5 Z8 figura 3.
Figura Productivitatea algei Nostoc gelatinosum cultivată metodă semicontinuă pe mediul 50% 0,07 0,17 0,44gelatinosum 0,61după 2,59 după 1,58 3.
Productivitatea algeiobţinut Nostoc gelatinosum cultivată după metodă semicontinuă mediul AU.
Celediul mainutritiv, slabe rezultate obţinut la extragerea a 75% semicontinuă dinde mediul nutritiv, unde laGusev a 12- au ostea obţinute celeBAU.
De De asemenea, pH-uluimediului mediuluinutritiv nutritiv la cultivarea asemenea,auaufost fostanalizate analizate şi şi modificările modificările pH-ului la cultivarea geialgei Nostoc gelatinosum.
De asemenea, au fost analizate şi modificările pH-ului mediului nutritiv la cultivarea algei Nostoc gelatinosum.
Astfel, s-a observat că cele mai mari valori 9,9 şi 9,79 s-au înregistrat pe mediul Z8 în cazul cultivării după metoda periodică şi respectiv pe mediul Drew după metoda semicontinuă, unde s-au obţinut şi cele mai mari cantităţi de biomasă algală.
La cultivarea pe mediul Gusev pH-ul este mai redus şi nu depăşeşte valoarea de 8,69.
Cyanobacterial bluegreen algal biotechnology: past, present and future.
Optimizarea componenţei mediului nutritiv pentru cultivarea cianobacteriei Nostoc linckia Roth Born.
Utilizarea metodei de cultivare semicontinuă a algei Anabaenopsis sp.
Unele aspecte fiziologice ale cultivării algei Anabaenopsis sp.
Growth and nutrient removal in free and immobilized green algae in batch and semi — continuous cultures treating real wastewater.
In: Bioresource Technology, 2010, nr.
Cultivarea semi-continuă a algei cianofite Nostoc flagelliforme pe mediul nutritiv Gusev.
În Materialele Sesiunii naţionale de comunicări ştiinţifice studenţeşti, 2014, p.
Cultivarea algei Nostoc flagelliforme pe diferite medii nutritive.
În: Buletinul Ştiinţific, Revistă de Etnografie, Ştiinţele Naturii şi Muzeologie, nr.
Определитель пресноводных водорослей СССР.
Синезеленые водоросли, 1953, выпуск 2, М.
Методы физиолого— биохимического исследования водорослий в гидробиологической практике; Киев, 1975, 248 с.
În rezultatul investigaţiilor efectuate asupra comunităţilor de alge din cursul inferior al râului Ichel au fost evidenţiate 234 de specii şi varietăţi de alge, dintre care 69 sunt planctonice, 62 — bentonice, 63 — epifitonice, 40 — forme intermediare.
În dependenţă de atitudinea faţă de salinitatea apei, algoflora râului, aproape în întregime se atribuie grupei oligohalobe, iar în dependenţa de pH-ul apei — grupei alcalifile şi indiferente.
As a result of the investigations carried out on periphyton algae communities in the lower reach of the river Ichel, 234 species and varieties of algae were identified, between them 69 are planktonic, 62— benthic, 63 — epiphytic, 40 — intermediate forms.
Depending on the water salinity, river algal flora almost entirely refers to oligohalobious group, and depending on the pH of the water — to the alkaliphile and indifferent.
Introducere Râul Ichel este un afluent de dreapta al fluviului Nistru, izvorăşte în apropiere de satul Hîrceşti raionul Ungheni.
Debuşează în Nistru, lângă s.
Apele reziduale ale localităţilor Măgdăceşti, Ratuş, Cricova, Ciorescu, Făureşti, Goian, Hruşova, Boşcani, Coşerniţa ş.
Sistemele de curăţare ale apei fie că lipsesc, fie că sunt uzate completamente sau se află într-o stare proastă.
Materiale şi metode de cercetare Investigaţiile algoflorei râului Ichel au fost efectuate în anii 2011-2014.
Probele au fost colectate sezonier de la staţiile de cercetare: Ciorescu, Făureşti, Goian, Hruşova, Coşerniţa.
O parte din materialul colectat era adus în laborator şi analizat în stare proaspătă în microscopul Nikon YS 100, o altă parte era fixat în soluţie de formol sau etanol.
La identificarea speciilor s-au folosit determinatoarele în vigoare.
Structura taxonomică a algoflorei cursului inferior al râului Ichel Filumul Numărul Specii şi % varietăţi 2 4 17 21 49 20,9 Cyanophyta 1 2 2 3 5 2,1 Dinophyta 2 3 7 26 97 41,5 Bacillariophyta 2 2 2 2 2 0,9 Xanthophyta 1 1 3 7 23 9,8 Euglenophyta 4 6 16 33 58 24,8 Chlorophyta Total 12 18 47 92 234 100 Principalii factori ecologici care determină diversitatea şi dezvoltarea cantitativă a algoflorei în bazinele acvatice sunt temperatura, lumina, prezenţa elementelor biogene, nivelul de salinitate, reacţia activă pH a apei etc.
După caracterul mediului de trai algele bazinelor acvatice se împart în organisme planctonice şi bentonice.
În afară de aceste două grupe ecologice se mai întâlnesc şi specii care ocupă poziţii intermediare în nişa ecologică.
Cele bentonice se împart în alge ce vieţuiesc la fundul bazinului şi care sunt fixate pe suprafaţa diferitor tipuri de substraturi vii şi inanimate scufundate în apă: epifite — speciile de alge fixate pe plantele superioare acvatice; epilite — pe pietre, beton, metal, obiecte din masă plastică; epipelite — pe substrat din nămol; psamofite — pe nisip etc.
Astfel, din numărul total de specii şi varietăţi de alge evidenţiate în perifitonul râului Ichel, 69 sunt planctonice 29,5%62 — bentonice 26,5% şi 63 — epifitonice 26,9%.
Celelalte specii 17,1% reprezintă forme intermediare şi pot fi întâlnite atât în bentos, cât şi în plancton sau epifiton tab.
Structura ecologică a algoflorei râului Ichel Clase Indicele ecologic Grupa ecologică Ordine Familii Genuri Categoria de alge Planctonice Bentonice Epifitonice Bento-planctonice Bento-epifitonice Epifitono-planctonice Epifitono-bentonice Planctono-epifitonice Nr.
Ralfs din filumul Cyanophyta; Chlamydomonas ehrenbergii Gorosch.
Bentonice: Aphanizomenon elenkinii Kissel.
Epifitonice: Calothrix brevissima G.
Bento-planctonice: Anabaena variabilis Https://chmall.ru/100/sintezator-ringway-tb688.html />Cyanophyta şi Rhoicosphenia curvata Kutz.
Epifitono-planctonice: Lyngbya lagerheimii Mob.
Cyanophyta ; Pediastrum tetras Ehr.
Epifitono-bentonice: Melosira varians Ag.
Bacillariophyta şi Rhizoclonium hieroglyphicum Ag.
Planctono-epifitonice: Scenedesmus acuminatus Lagerh.
Speciile de alge din bazinele acvatice pot servi drept indicatori ai salinităţii apei, de aceea în studiu am folosit scara halobităţii elaborată de R.
Kolbe 1927 şi ulterior completată şi modificată de F.
Mai frecvent din această grupă se întâlnesc Gomphosphaeria lacustris, Merismopedia elegans, Oscillatoria geminata, Phormidium ambiguum Gom.
Cyanophyta ; Amphora ovalis Kutz.
Bacillariophyta ; Cladophora glomerata, Coelastrum microporum, Mougeotia sp.
Chlorophyta ; Euglena acus, Lepocinclis elongata Swir.
În cantităţi mai mari din această grupă se întâlneau: Microcystis aeruginosa, Aphanizomenon flos-aquae, Oscillatoria agardhii, O.
Cyanophyta ; Achnanthes affinis, Caloneis amphisbaena Bory Cl.
Bacillariophyta ; şi Rhizoclonium hieroglyphicum Chlorophyta.
West, Cosmarium impressulum Elfs.
În algoflora râului au fost evidenţiate 10 specii de alge mezohalobe, dintre care mai frecvente erau Navicula cryptocephala var.
Din speciile polihalobe a fost evidenţiată numaicianofita Spirulina major Kutz.
Destul de important în dezvoltarea şi distribuţia algoflorei în bazinele acvatice este şi dependenţa lor faţă de reacţia activă pH a apei.
Astfel, organismele acvatice pot fi eurionice, indiferente faţă de valorile pH-ului şi stenoionice alcalibionte şi alcalifile, acidobionte şi acidofile.
În algoflora râului Ichel, au fost depistate 124 specii indicatoare a pH-ului apei, majoritatea fiind reprezentanţi ai filumului Bacillariophyta.
În linii generale algoflora este constituită din specii care vegetează în mediul cu pH-ul mai ridicat de 7,5.
Mai numeroase sunt algele alcalifile, care constituie 27,3 % din numărul total de источник sau 51,6 % din numărul de specii indicatoare.
Cele mai răspândite din acestea sunt diatomeele: Achnanthes affinis, A.
Numeroase s-au dovedit a fi şi algele indiferente, printre care pot fi evidenţiate: Gloeocapsa magma Breb.
Alcalibiontele sunt în număr de 12 specii, mai frecvente în perifiton fiind diatomeele: Anomoeoneis sphaerophora, Cymbella turgida, C.
Din algele neutrofile au fost evidenţiate numai 2 specii: Hantzschia amphioxys Ehr.
Speciile acidofile constituie 1,3% din numărul total de specii evidenţiate sau 2,4 % din spectrul speciilor indicatoare.
Aceste specii au fost identificate cu indicele de abundentă читать далее şi foarte rar: Navicula placentula, Closterium tumidulum Gay.
Comunităţile de alge reprezintă indicatori buni ai calităţii apelor deoarece sunt sensibile faţă de schimbările ce au loc în mediul înconjurător.
Poluarea mediului induce modificări considerabile atât în componenţa hidrochimică a râurilor, cât şi în structura şi compoziţia comunităţilor algale.
Din numărul total de specii de alge evidenţiate 69 sunt planctonice, 62 — bentonice şi 63 — epifitonice.
Celelalte specii 17,1% reprezintă forme intermediare şi pot fi întâlnite atât în bentos, cât şi în plancton sau epifiton.
În dependenţă de atitudinea faţă de salinitatea apei, algoflora râului, aproape în întregime se atribuie grupei oligohalobe 144 specii şi varietăţi.
Referitor la atitudinea lor faţă de pH-ul apei comunităţile algale sunt constituite din specii care vegetează în mediul cu valori жмите sau puţin mai sporite de 7,5.
Protecţia mediului în Republica Moldova.
Inspectoratul Ecologic de Stat, Chişinău, 2012.
Resursele acvatice ale Republicii Moldova.
Chişinău, Ştiinţa, 2007, p.
Die Diatomeenflora des Flussystens der Wasser im Gebiet der Hansestadt Bremen.
Mohan, Gh, Ardelean A.
Ecologie şi protecţia mediului — manual preparator.
Editura Scaiul, Bucureşti, 1993.
Chişinăubiodiversitatea şi rolul ei ecobioindicator.
Биоразнообразие водорослей-индикаторов окружающей среды.
PiliesStudio, Тель Авив, 2006.
Руководство по методам гидробиологического анализа поверхностных вод и донных отложений.
Introducere Apa constituie unul din elementele indispensabil civilizaţiei, care intervine direct s-au indirect în cele mai variate activităşii: alimentare, irigaşiei, energetice, industrie, acvacultură, agrement, transport etc.
Însă, utilizarea apei de către om este rezultată de poluarea ei, care necesită a fi minimizată s-au exclusă.
Pentru satisfacerea cerinşelor de protecşie a apei sunt aplicate metode, tehnici şi procedee de epurarea.
Bio-epurarea apelor reziduale cu alge este şi atractiva datorită capacităşii algelor de a reduce substanşele organice prin incorporarea în biomasă a azotului Nfosforului Pcaliului Kmagneziului Mg etc.
Procesele implicate in îndepărtarea poluanşilor din apele reziduale sunt: precipitarea, stripping-ul si asimilarea de către alge.
Eficienşa utilizării de către alge din apele reziduale a poluanşilor organici precum N sau P depinde de factorii limitativi din apă care urmează a fi tratata.
Înapă dulce, fosforuleste consideratfactor limitant al dezvoltării plantelor acvatice,deoareceîn mod natural este prezentîn concentraşii reduseşi, in plus, este reşinutputernicdesol.
Uneori, înapele puternicantrepozate şieutrofe, concentraşiile fosfaşilorsunt atât de mari, încâtazotulpoatefi considerat ca factor limitant, permiţând microalgelor ce poseda heterocistisa prolifereze.
Printre speciile de alge, care ar putea fi cultivate pe medii lichide obţinute pe baza apelor reziduale orăşeneşti, este şi Cylindrospermum licheniforme, care posedă o înaltă capacitatea de reproducere şi poate fi cultivată la concentraşii înalte a poluanşilor.
Materiale şi metode Cercetările au fost efectuate în cadrul Laboratorului Chimie Analitica si Marina, Universitatea Lille1 din Franţa.
Apa colectată preventiv a fost supusă filtrării prin filtru de acetat celuloza cu diametrul porilor de 0.
În calitate de martor a fost utilizată apa reziduală sterilizată cu aceleaşi concentraşii dar fără de algă.
Modificările concentraşiei Cl- SO42- NO3— si PO43— din mediu nutritiv au fost determinate cu ajutorul cromatografiei ionice cuplate la flux continuu de heliu cu presiunea de 0,4 bari prin injectarea probelor in coloana de separare aniconică.
Calculul statistic al rezultatelor a fost realizat utilizând programa Microsoft Office Excel-2013, cu determinarea mediei aritmetice X şi erorii standarde x.
Rezultate şi discuţii Apele reziduale conşin cantităţi semnificative de Cl, S, N, P, Al, Cu, K, Fe, Na, Ca, Mg, Mn etc.
Pe lângă acestea ele prezintă o problemă majoră de mediu, contribuind la poluarea solului şi apelor, necesitând a fi gestionate prin valorificare.
Apa reziduală care a fost utilizată ca mediu de cultivare a algei Cylindrospermum licheniforme iniţial avea conţinutul chimic redat în tab 1.
Concentraţia nitraţilor în mediu nutritiv de cultivare a algei Cylindrospermum licheniforme era în intervalul 8,49-16,98.
După cum observăm, din fig.
Cel mai inalt 100%, şila aa sulfaţilor 14-a zi reducându-se de intens 1,47 ori.
Consumul nitratilor a a şişia afosfatilor dinmediul mediuldedecultivare cultivare a algei Figura 2.
Consumul nitratilor fosfatilor b b din a algei Cylindrospermum licheniforme Cylindrospermum licheniforme Nitraţii consumaţi de către alga Cylindrospermum licheniforme în toate variantele Nitraţiiauaufost fost consumaţi de către alga Cylindrospermum licheniforme în toate variantele experimentate, cărora faţăla a experimentate, concentraţia cărora s-aconcentraţia redus semnificativ faţăs-a de redus probelesemnificativ martor în special, deziprobele martor Astfel, în special, la cu a 7-a experimente.
Astfel, 7-a de experimente.
Ortofosfaţii s-au diminuat până la zero după prima zi de experiment 52 în toate variantele analizate.
Analizând modificările pH-ului, observam că valorile acestuia variază în dependenţă de ziua experienţei şi de la o concentraţie la alta.
In prima zi media pH-ului este de 8,06±0,14 in proba nediluata de 100%, 8,13±0,05 — in proba de 75% şi de 8,11±0,07 în varianta de 50%.
Valorile iniţiale ale pH-ului apelor reziduale indică că alga poate fi cultivată pe aceste medii nutritive.
Analizând modificările pH-ului, observam că valorile acestuia variază în dependenţă de perioada monitorizată şi de concentraţia mediului nutritiv.
De la a 14-a şi pâna la a 21-a zi de cultivare a algei Cylindrospermum licheniforme, pH-ul mediului nutritiv se micşorează semnificativ in toate cele 3 concentraşii.
Acest lucru, probabil, este rezultatul reducerii substanţelor din mediul nutritiv.
Valorile licheniforme, iniţiale ale pH-ului ссылка на подробности mediului reziduale indică că algasepoate fi cultivată pe aceste 100 8923111 GSI Kube Раковина см in toate lindrospermum pH-ul nutritiv micşorează semnificativ nutritive.
Analizând modificările pH-ului, observam că valorile acestuia variază în dependenţă de nutritiv oncentraşii.
Acest lucru, probabil, este rezultatul reducerii substanţelor din mediul perioada monitorizată şi de concentraţia mediului nutritiv.
Acest lucru, probabil, este rezultatul reducerii substanţelor din mediul nutritiv.
Modificarile pH-ului ininmediile cultura parcursul experientei Figura 3.
Modificarile pH-ului mediile de dede cultura pepe parcursul experientei FiguraFigura 3.
Modificarile pH-ului in mediile cultura pe parcursul experientei Rezultatele analizelor chimice a apelor reziduale pentru o serie de metale ne demonstrează ca zultatele analizelor chimice узнать больше apelor reziduale pentru opentru serieode metale ne demonstreaz Rezultatele analizelor chimice a apelor reziduale serie de metale ne alga Cylindrospermum licheniforme consumă aceste elemente, în special din mediile nutritive de demonstrează ca alga Cylindrospermum licheniforme consumă aceste elemente, a Cylindrospermum licheniforme consumă aceste elemente, în special din 100% apa reziduală.
Cele mai semnificative reduceri cationilor Al, Ca,mediile Cu, Fe, nutritiv în special din mediile nutritive de 100% apaa concentraşiei reziduală.
Cele mai de semnificative K, Mn cu 9%-65,19%se atestă în variantele cu Ca, mediu de Mn 100% ape9%-65,19%reziduale.
Cele mai semnificative anutritiv concentraşiei cationilor deseAl, Ca, Cu atestăAnaliza în variantele mediu nutritiv de 100% apecation reziduale.
Al, de exemplu, în mediile cu 50% duale utilizate ca mediu pentru cultivarea algei Cylindrospermum licheniformeşi 75% nu secăreduce se a cation, valorilorcation lui doar înconcentraşia mediul cu reziduale 100% apă utilizat Analiza separată a semnificativ, tendinţei deatestă reducere a de fiecărui apele denotă consumul variază atât îno descreştere funcţie cât şi dedin mereziduală.
Calciul, se reduce în toate variantele de mediu nutritiv utilizat la cultivarea algei diu pentruCylindrospermum нажмите сюда denotă căCaconsumul variază at diului nutritiv.
Calciul, se reduce în toate Торшер ST Foresta SL483.605.03 de mediu nutritiv utilizatlui la doar cultivarea algei cu 100% % nu se reduce semnificativ, se atestă o descreştere a valorilor în mediul Cylindrospermum licheniforme.
În concentraşiile de 50%-75% apă reziduală iduală.
În concentraşiile apă reziduală Ca descreşt parativ cu concentraşia inişială.
Mg in 50% Martor Mg in 50% cu C.
K in 50% Martor K in 50% cu C.
Na in 50% Martor Na in 50% C.
Mg in 50% Martor Mg in 50% cu C.
K in 50% Martor K in 50% cu C.
Na in 50% Martor Na in 50% C.
Fe in 50% C.
Mn in 50% C.
Mg in 75% Martor Mg in 75% C.
K in 75% Martor K in 75% C.
Na in 75% Martor Na in 75% C.
Fe in 75% C.
Mn in 75% C.
Ca, Mg, K si Na in Mediile de 100% Martor si Inocul algal 120,000 100,000 80,000 60,000 40,000 20,000 Tim pul zile e 0,030 0,025 0,020 0,015 0,010 0,005 1zile 3zile 7zile 14zile Ca in 100% C.
Mg in 100% Martor Mg in 100% C.
K in 100% Martor K in 100% C.
Na in 100% Martor Na in 100% C.
Mg in 100% Martor Mg in 100% C.
K in 100% Martor K in 100% C.
Na in 100% Martor Na in 100% C.
Cu in 50%Martor Cu in 50% C.
Fe in Бита Wiha Professional HEX 7043 Z 39179 2,5 x 90 с шестигранником Martor Fe in 50% Https://chmall.ru/100/yaponskaya-gravyura-hirosige-utagava-100-vidov-edo-56-most-mannembasi-v-fukagava-39x60-sm-na-hols.html />Mn in 50% Martor Mn in 50% C.
Modificările concentraşiilor cationilor din mediile nutritive cu apă Figura 4.
Modificările concentraşiilor din algei mediile nutritive cu apălicheniforme reziduale utilizate la cultivarea reziduale utilizate cationilor la cultivarea Cylindrospermum a macro-elemente Ca,Ca, Mg, K, Взято отсюда, NaNa -50% ; ; b oligo-elemente Al, Fe, Cualgei Cylindrospermum licheniforme a macro-elemente Mg, -50% b oligo-elemente Al, Fe, CuMn— 50%; c macro-elemente Ca, Mg, K, Na -75%; Mn- 50%; c macro-elemente Ca,d Mg, K, Na -75%; oligo-elemente Al, d Fe,oligo-elemente Cu, Mn— 75%;Al, Fe, Cu, Mn- 75%; e macroe macro-elemente Ca, Mg, K, Al, NaFe, -100%; f oligo-elemente Al, Fe, Cuelemente Ca, Mg, K, Na -100%; f oligo-elemente CuMn100%; Mn— 100%; Cupru se găsea în cantitaţi destul de mici în apele reziduale la inocularea 54 necatând la aceasta, el a fost consumat algei Cylindrospermum licheniforme, dar de algă în mediile cu concentraşii de 50% şi 75% reducându-se cu 33,3%iar in cele cu 100% apă reziduală concentraţia lui nu s-a redus semnificativ.
Concentraţia Fe descreşte în toate variantele de mediu nutritiv de cultivare a algei Cylindrospermum licheniforme experimentate.
În variantele cu 50% mediu nutritiv, concentraţia fierului descreşte de 4,37 ori, în cele cu 75% — de 2,34 ori, iar în cele cu 100% — de 3,37 ori.
Acest lucru probabil este datorat absorbţiei Fe de celulele algale.
Magneziul, urmeaza un traseu curbiliniu, crescind in toate cele 3 probe experimentale pina in a 3-a zi de experienşă apoi diminuează vizibil atât in proba martor cât şi in cea cu alga pina in ziua a 14-a.
La a 14-a zi de cultivare alga Cylindrospermum licheniforme consumă 15%-29% din concentraţia Mg din apele reziduale.
In probele de 50% si 75% ape reziduale utilizate ca mediu de cultivare a algei Cylindrospermum licheniforme nu se observa o descrestere atât de importanta a concentraţiei manganului.
În concentraţiile de medii nutritive de 50% şi 75% se atestă o reducere uşoară cu 25%-15%, iar în concentraţiile de 100% ape reziduale Na practic nu se reduce.
Referindu-ne la productivitatea algei Cylindrospermum licheniforme pe parcursul celor 21 zile observam o crestere semnificativa in toate cele 3 concentratii de ape reziduale.
Productivitatea totala a algei Cylindrospermum licheniforme pe ape reziduale читать полностью la iesirea din statia Villeneuve d'Ascq 700 Productivitate Biomasa 50% 600 500 Biom asa uscata m g 400 Productivitate biomasa 75% 300 200 100 0 Initial 21zile Productivitate biomasa 100% Perioada analizata zile Figura 5.
În rezultatul experienţelor efectuate în laborator s-a constatat că alga Cylindrospermum licheniforme consumă anionii şi cationii din apele reziduale Коса зайка, 39808 astfel la epurarea lor.
Rezultatele obţinute indică posibilitatea utilizării algei Cylindrospermum licheniforme în calitate de agent al epurării apelor reziduale orăşeneşti.
Ca rezultat al acestui proces obţinem un profit dublu, pe de o parte alga contribuie la eliminarea din apă a substanţelor poluante, iar pe de altă parte obşinem biomasă ieftină care poate fi utilizată, în primul rând, ca sursă de îmbogăţire a solului cu azot sau ca sursă de substanţe biologic active.
La Recherche, 1991, vol.
Modificările morfofiziologice şi biochimice ale algei Spirulina platensis Nordst.
Algoflora şi rolul ei în procesul de https://chmall.ru/100/nakladnoy-ventilyator-jsc-mm-100-sverhtonkiy-kvadrat.html biologică a apelor menajere ale municipiului Chişinău.
Sigg L, Stumm W et Behra P.
Sharpley A N, Hedley M J, Sibbesen E, Hillbricht-Ilkowska A, House W A and Ryszkowski L.
Thoumelin G, Billon G, Descamps R, Grare C, et Fisher J-C.
Evaluarea stării ecologice a râului Cogâlnic şi elaborarea metodelor de epurare a apei.
Current treatment options can delay progression and continue researches can discover new ways to halt and reverse the degenerative processes of the retina.
The study included 62 patients 124 affected eyes affected by ARMD, surveyed and treated in the Ophthalmology Clinic Nr.
The 32 patients 64 affected eyes from the basic lot were treated by parabulbar injection of BioR 0,5%: читать далее 10 day.
Effectuating this study we established that the use of BioR 0,5% in the treatment of ARMD is effective, comparatively with the traditional treatment.
Cuvinte cheie: BioR, DMLV, Retina, AV.
La populaţia cuprinsă între 65-74 ani se depistează modificări maculare legate de vârstă în 10% şi mai mult de 74 ani constituie 25% Bressler, 2003.
În SUA din aproximativ 8 milioane de persoane cu modificări maculare la 1,75 mln.
Scopul: Studiul eficienţei administrării de soluţie BioR 0,5% parabulbar în tratamentul degenerescenţei maculare legate de vârstă.
În funcţie de tratamentul aplicat pacienţii au fost divizaţi în 2 loturi: primul lot de bază ce a inclus 32 pacienţi 64 ochi ce a urmat tratament cu Sol.
BioR 0,5% parabulbar în decurs de zece zile consecutiv, lotul doi de control a inclus 30 pacienţi 60 ochi ce au urmat tratament tradiţional cu sol.
Vârsta medie a pacienţilor 72±2 ani.
Diagnosticul s-a efectuat până şi după tratament: AV cu şi fără corecţie, Test Amsler, oftalmoscopia cu lentil Volk, TCO, foto retinei, perimetria coputerizată la 10°.
BioR posedă acţiune directă asupra unor verigi patogenetice în dezvoltarea DMLV, datorită efectelor ce le posedă: citoprotector, regenerativ, hipolipemiant, antiaterogen, antiinflamator.
Posedă acţiune antioxidativă şi de stabilizare a membranelor celulare şi lizozomale, menţine la un nivel optim echilibru dintre sistemele de oxidare peroxidică a lipidelor şi cel antioxidant reducerea radicalilor liberi.
În clinica oftalmologie nr.
Rezultate: În urma tratamentului aplicat complicaţii nu sau determinat.
S-a urmărit o creştere a AV în 68%, la ziua a 14 după tratament de la 0,03-0,09, la ziua a 28-a AV s-a majorat de la 0,09-0,2.
În 32% AV a rămas nemodificată.
În lotul de control o ameliorarea a AV s-a urmărit doar în 18% cazuri.
În 62% am determinat diminuarea scotomei central cu o creştere a sensibilităţii centrale a retinei, în 38% a rămas neschimbat, comparativ cu lotul doi unde n-am monitorizat schimbări a CV numai în 10 % cazuri.
La examenul repetat a TCO am determinat o diminuare a grosimei retinei în 64% cazuri de la 240±10mkm la 200±30mkm.
În lotul ce au urmat tratamentul tradiţional nu sau determinat modificări a retinei la TCO.
Majorarea acuităţii vizuale în DMLV în terapia cu BioR 0,5% s-a stabilizat în 68% cazuri comparativ cu tratamentul tradiţional în 18% şi micşorarea suprafeţei scotomului în 68% cazuri.
AMD treatments, Different mechanisms of a combination approach may also be synergistic, EUROTIMES, Vol.
Congres hopes to create awareness of specific treatments for individual patients.
San Francisco: American Academy of Ophtalmology AAo2003, 30 p.
New AMD therapies, Huge amount of research being directed at wet AMD, EUROTIMES, Vol.
Studii biomedicale şi clinice.
Valeriu Rudic, Chişinău 2007 p.
Two studies find a strong rationale for combination treatments in AMD.
EUROTIMES, 5 May ссылка на продолжение, Vol.
СПб: «Издательство Н-Л», 2009 p.
Academiei 1, MD 2028, Chişinău, R.
The proposedpremixescomprise amulticomponent synergisticcombination in case of the first technological recipe and Spirulina extract containing freea mino acids, oligopeptides and selenium-containing proteinsin case of the second recipe exhibiting significant antioxidantactivity andimmunomodulatory effect.
Cuvinte chie: Spirulina platensis, biomasa selenorganică, premix selencomponent Introducere Utilizarea largă în ultimii ani a microelementelor este determinată de creşterea unor factori de risc ai deficienţei în microelemente în rezultatul acţiunii asupra animalelor a diferitor factori interni şi externi, precum şi a acţiunilor energetice asupra organismului animal.
La factorii care iniţiază dezvoltarea lor se referă şi acţiunea asupra animalelor agricole a ecopatogenilor mediului înconjurător, stresurile psihoemoţionale, nutriţia industrială contemporană, utilizarea necontrolată şi nefundamentată a preparatelor medicamentoase veterinare, ş.
Cantitatea de biomasă microalgală sau cianobacteriană care de obicei se utilizează în calitate de adaos este destul de mică.
În aceeaşi ordine de idei, în calitate de componente ale premixurilor pot fi şi compuşii, sau fracţiile complexe extrase din biomasa cianobacteriană şi microalgală.
Pornind de la faptul că aceşti compuşi sau fracţii complexe bioactive sunt implicate în transformarea selenului neorganic în organic, acestea oferă oportunitatea obţinerii unor premixuri selenorganice cu o eficacitate şi biodisponibilitate înaltă.
Scopul studiului constă în propunerea de premixurilor selencomponente în baza biomasei de spirulină.
Este parte componentă a glutation peroxidazei, familie de enzime ce catalizează degradarea hidroperoxizilor organici rezultaţi din procesele metabolice normale şi asigură protecţia proteinelor, lipidelor şi acizilor nucleici faţă de acţiunea moleculelor oxidante.
Asigură reglarea nivelului hormonilor tiroidieni şi masculini.
Modulează toxicitatea metalelor grele prin interacţiunea cu acestea, contribuind la detoxifierea organismului.
Ajută la formarea anticorpilor.
Au fost proiectate şi executate investigaţii în cadrul cărora a fost studiată posibilitatea utilizării cianobacteriei Spirulina platensis în calitate de matrice pentru obţinerea compuşilor organici biogeni ai selenului.
Aceste cercetări au soldat cu selectarea din şirul compuşilor neorganici ai selenului testaţi a selenidului de germaniu şi selenitului de fier — compuşi al selenului, utilizarea cărora la cultivarea spirulinei asigură obţinerea unei biomase cu un conţinut sporit de selen biotransformat.
Astfel, biomasa obţinută în condiţiile optime stabilite pentru acumularea selenului, prezintă un nivel înalt de selen acumulat: 378 mg% selen dintre care 271 mg% selen biotransformat circa 71,7% în cazul selenidului de germaniu; 694mg% selen dintre care 519 mg% selen biotransformat circa 74,8% în cazul selenitului de fier.
Dintre toate fracţiile biomasei obţinute, proteinele au demonstrat cea mai înaltă capacitate de a lega seleniul — 27,2% selenidul de germaniu şi 28,5% selenitul de fier hexahidratconstituind forma majoră a seleniului organic.
Totodată, şi în extractul care conţine aminoacizi liberi, oligopeptide ş.
Un conţinut considerat apreciabil de seleniu a fost determinat şi în fracţia lipidelor — 10,5% selenitul de fier hexahidrat şi 12,8% selenidul de germaniudar şi în fracţia polizaharidelor — 8,0% selenidul de germaniu şi 9,0% selenitul de fier hexahidrat.
Astfel, în cazul cercetărilor efectuate, se obţine biomasa de spirulină bogată în selen bioorganic.
Aceasta reprezintă o complexitate de compuşi biogeni ce conţin selenul ca parte componentă efectivă cu funcţii biologice bine determinate.
Totodată, fracţiile de compuşi biologic activi ai spirulinei care participă la procesul de biotransformare a selenului, pot fi considerate drept componente eficiente ale premixurilor selencomponente.
Astfel, conform datelor analizei calităţii biomasei de spirulina selenorganice, atât biomasa selencomponentă obţinută la cultivarea spirulinei în prezenţa selenitului de fier, cât şi biomasa selencomponentă obţinută la cultivarea spirulinei în prezenţa selenidului de germaniu se caracterizează printr-un conţinut echilibrat de compuşi biologic activi.
Conţinutul polizaharidelor şi al lipidelor constituie circa 11,4-12,9% şi, respectiv circa 6,5-8,85% din conţinutul total al biomasei selenorganice.
Astfel, biomasa de spirulină selenorganică nu prezintă abateri majore de la compoziţia biomasei de spirulina obţinută în condiţii fără adăugare de compuşi ai selenului, şi poate fi utilizată în calitate de premix furajer selenorganc.
Rezultatele determinării activităţii antioxidante în testul cu utilizarea radicalului non biologic ABTS sunt redate în tabelul 2.
Este de menţionat că selenul dar şi cu aportul fierului şi germaniului contribuie la creşterea activităţii antioxidante a biomasei de spirulina selenorganice elaborate.
Este un indiciu foarte important deoarece biomasa selenorganică urmează a fi utilizată în calitate, dar şi ca sursă de premixuri furajere care se caracterizează nu doar prin activitate antioxidantă înaltă, ceea ce permite să presupunem un efect benefic asupra proceselor metabolice la animale.
Astfel, primele două compoziţii ale reţetelor de premixuri selenorganice sunt prezentate în tabelul 3.
Din acest % total al seleniului biotransformat cea mai mare capacitate de a transforma seleniul în organic au demonstrat-o proteinele: proteinele 27,2% selenidul de germaniu şi 28,5 selenitul de fier hexahidratconstituind forma majoră a seleniului organic.
Totodată, şi în extractul care conţine aminoacizi liberi, oligopeptide ş.
Compoziţia reţetelor este redată de tabelul 4.
Cele 2 tehnologii elaborate redau fluxul tehnologic integrat de obţinere a premixurilor furajere selenorganice în baza biomasei de spirulina îmbogăţită cu selen şi în baza fracţiilor de principii biologic active selencomponente.
Tehnologiile sunt reproductibile, cost eficiente non toxice şi prietenoase mediului şi valorifică materii prime cu posibilităţi de producere în condiţii contolate.
Assessment of selenium bioavailability from high-selenium Spirulina subfractions in selenium deficient rats.
Journal of Agricultural and Food Chemistry.
Prification and characterization of seleniumcontaining phycocyanin from selenium-enriched Spirulina platensis.
Accumulation of selenium in mixotrophic culture of Spirulina platensis on glucose.
Mixotrophic culture of high selenium-enriched Spirulina platensis on acetate and the enhanced production of photosynthetic pigments Enzyme and Microbial Technology.
Baseline characteristics and the effect of selenium supplementation on cancer incidence in a randomized clinical trial A summary report of the nutritional prevention of cancer trial.
Cancer Epidemiology, Biomarkers and Prevention, 2002, no.
Chemical speciation influences comparative activity of seleniumenriched garlic and yeast in mammary cancer prevention.
Journal of Agricultural and Food Chemistry, 2000, vol.
Bioeffects of selenite on the growth of Spirulina platensis and its biotransformation.
Bioresource Technology, 2003, vol.
Selenite protects human endothelial cells from oxidative damage and induces thioredoxin reductase.
Experimental substantiation of the possibility of developing selenium and iodine-containing pharmaceuticals based on blue-green algae Spirulina platensis.
Journal of Pharmaceutical and Biomedical Analysis, 2002, vol.
Antioxidant activity applying an improved ABTS radical cation decolorization assay.
Aspecte noi ale biotehnologiei moderne.
Metode de investigaţii în ficobiotehnologie.
Tulpina Spirulina platensis Nordst Geitl în calitate de sursă de substanţe biologic active.
Brevet de invenţie MD 4122.
Ficobiotehnologie —cercetări fundamentale şi realizări practice.
Chişinău: Elena VI, 2007, 362 p.
The antioxidant complex was obtained by extracting in 96% ethylalcohol.
Antioxidant assay using the radical1,1-diphenyl-2-picryl-hydrazil DPPH revealed an increase of the antioxidant activity of oils supplemented with microalgal antioxidant complex.
There was determineda decrease up to 40% for olive oil in fatty acid oxidation for vegetable oils with microalgal antioxidant extract.
Cuvinte chele: complex antioxidant, Porphyridium cruentum, activitate antioxidantă, ulei vegetal, по ссылке antioxidantă Introducere În studiul surselor naturale de antioxidanţi, microalgele au ocupat un loc stabil datorită componentelor antioxidante determinat.
La momentul actual sunt deja informaţii despre utilizarea practică a produselor din microalge.
Astfel, antioxidanţii obţinuţi din biomasa algei Porphyridium cruentum au fost testaţi în calitate de componente antioxidante în procesarea alimentelor.
Extractele de pigmenţi clorofilieni şi carotenoizi din biomasa microalgei Chlorella vulgaris şi de astaxantină din biomasa algei Haematococcus pluvialis au fost utilizaţi în calitate de antioxidant în stabilizarea emulsiilor hidro-uleioase.
Complexul antioxidant din biomasa de Porphyridium cruentum AA-Pcr a читать далее obţinut prin extragere în etanol de 96%.
Durata de extragere a fost de 12 ore, la temperatura camerei de 18-200C în condiţii de agitaţie permanentă pe agitator orbital.
Extractele au fost separate de biomasă prin адрес şi filtrare.
Pentru incorporarea complexului antioxidant AA-Pcr în uleiurile vegetale, la 9 ml ulei s-au adăugat 3 ml extract etanolic.
Pentru a spori incorporarea antioxidanţilor, amestecul obţinut a fost emulsionat puternic.
Separarea uleiului de restul etanolic s-a produs timp de 24 ore la temperatura camerei.
Reziduul a fost înlăturat prin decantare.
Pentru determinarea activităţii antioxidante a uleiurilor a fost preparată soluţia în acetonă de 0,6 mM DPPH.
Amestecul reagent a fost obţinut din 0,1 ml soluţie ulei în acetonă şi 3,0 ml soluţie DPPH.
După 5 min de incubare la temperatura camerei a fost măsurată absorbanţa la 517 nm.
Valorile testului antioxidant au fost prezentate în % Inhibiţie DPPH.
Valoarea gradului de oxidare al uleiurilor a fost determinată prin conţinutul malondialdehidei MDA.
La probele de ulei 1 ml s-au adăugat 1 ml acid tiobarbituric 0,67% şi 1 ml acid tricloracetic 15%, după care probele au fost supuse incubării pentru 1 oră la 95oC.
După răcirea pe gheaţă 5 min probele au fost centrifugate 15 min la подробнее на этой странице />Concentraţia complexului malondialdehidei cu acidul tiobarbituric a fost măsurată la 535 nm.
Rezultate şi discuţii În scopul monitorizării procesului de incorporare a complexului antioxidant microalgal în uleiuri au fost înregistrate spectrele în domeniul vizibil al uleiurilor până la şi după 24 ore de la incorporare.
Nivelul de solubilizare a componentelor preparatului antioxidant depinde de conţinutul acizilor graşi polienici şi de raportul lor în componenţa uleiului utilizat.
Spectrele suprapuse după nivelul maximal al absorbanţelor formează şirul constituit din ulei de porumb, ulei de floarea soarelui, ulei de in şi ulei de olive Figura 4.
Spectrele uleiurilor vegetale native: 1 — ulei de porumb; 2 — ulei de floarea soarelui; 3 — ulei de in; 4 — ulei de olive Spectrele uleiurilor vegetale după incorporarea preparatului AA-Pcr: 1 — ulei de porumb; 2 — ulei de floarea soarelui; 3 — ulei de olive; 4 —ulei de in Figura 1.
Spectrele uleiurilor vegetale native şi suplimentate cu complex antioxidant AA-Pcr Uleiurile vegetale comercializate pe Dar al 100 мл sunt foarte variate nu numai după materia primă vegetală şi modul de extragere, dar şi după conţinutul acizilor graşi polienici Tabelul 1.
Conţinutul acizilor graşi ω6 — acidul linolic şi ω3 — acidul Uleiurile vegetale comercializate pe piaţă sunt foarte variate nu numai după materia prim ală şi modul de extragere, dar şi după conţinutul acizilor graşi polienici Tabelul 1.
Acidul oleic, prezent în diferite cantităţi în uleiuri este consider linolenic, precum şi raportul lor determină utilitatea alimentară şi sanogenă a din factorii uleiurilor.
Acidul oleic, prezent în diferite cantităţi în uleiuri este considerat unul din factorii de protecţie antioxidantă a componentelor liposolubile din ulei.
Pentruspecific uleiul deconţinutul in este linolenic C18:3ω3iar pentru olive cel al acidului specific conţinutul mareuleiul de привожу ссылку C18:3ω3iar oleic pentru C18:1ω9.
Raportul cantitativ aaluleiurilor aciziolor graşi din de uleiuri determină şi activitatea lor este de 8-1 ra 2.
Activitatea antioxidantă native porumb şi floarea soarelui antioxidantă figura 2.
Activitatea antioxidantă a uleiurilor native de porumb hibiţie DPPH, iar activitatea antioxidantă a uleiurilor native de in şi olive este mai mare floareade soarelui de 8-10 % Pentru inhibiţieuleiurile DPPH, iarvegetale activitatea antioxidantă cu a complex ile testuluişiDPPH 13-14este % inhibiţie.
Valorile testul % inhibiţie.
Pentru uleiurile vegetale suplimentate cu complexul antioxidant AAxidant au Pcr, crescut cu antioxidantă 24-38%.
Valorile testului antio- complexul xidant în structura xidant au uleiurilor.
Astfel a fost demonstrată încorporarea complexului DPPH, % inhibiție antioxidant în structura uleiurilor.
Activitatea antioxidantă % Inhibiţie DPPH a uleiurilor vegetale native Figura 2.
Activitatea antioxidantă % Inhibiţie DPPH a antioxidant uleiurilor vegetale şi suplimentate cu complexul AA-Pcr native şi suplimentate cu complexul antioxidant AA-Pcr Pentru a determina implicarea antioxidanţilor din preparatul antioxidant obţinut pe ba asei de Porphyridium cruentum în protecţia oxidativă a uleiurilor a fost efectuat test RS.
Rezultatele determinării produselor de reacţie ale acidului tiobarbituric sunt prezentate în Figura 3.
Testul determinării produselor de reacţie ale acidului tiobarbituric Figura 3.
Testul determinării produselor de reacţie ale acidului tiobarbituric MDA, abs 10 MDA, abs în uleiurile vegetale native cu adaos de antioxidant AA-Pcr în uleiurile vegetale native şi cuşiadaos de antioxidant AA-Pcr cu xul Pentru uleiurile de porumb şi floarea soarelui, valorile negative ale testului TBARS, care Pentru indică uleiurile de porumb şi floarea soarelui, valorile negative testului structura ului sunt semnificative, sigur prezenţa a antioxidanţilor puternici, care ale stabilizează TBARS, care nu sunt de semnificative, indică sigur prezenţa antioxidanţilor pu-TBARS, un cidului linolic.
Pentru uleiurile in a fost stabilită cea mai mareavaloare a testului lui взято отсюда, care stabilizează structura acidului Pentru uleiurileComplexul de in a fost antioxidant zultat veridic, confirmat prin conţinutul sporit allinolic.
Complexul antioxidant microalgal, Prin urmare, complexul antioxidant în baza biomasei de Porphyridium cruentum sporeşte încorporat în uleiurile de in şi olive a redus valoarea testului cu 40%.
Use of a free radical method to evaluate antioxidant activity.
Lebensmittel Wissenschaft und —Technologie.
In: Food Science and Technology, 1995, v.
Antioxidative activity of ethanol extracts from Spirulina platensis and Nostoc linckia by various methods.
In: The Annals of Oradea University, Biology Brand-Williams W.
In: Food and Gouveia L.
Eur Food Res Technol, 2006, 222: 362—367.
AntioxidaHodges DM, DeLong JM, Forney CF, Prange RK.
Klejdus B, Lojková L, Plaza M, Snóblová M, Stěrbová D.
Hyphenated technique for the extraction and azadetermination of isoflavones in algae: Ultrasound-assisted supercritical fluid ex-traction followed by fas chromatography with tandem mass spec-trometry.
J Chromatogr, 2010, A 1217:7956 — 7965.
Antioxidant potential of microalgae in relation to their phenolic and carotenoid content.
Chlorella vulgaris and Haematococcus pluvialis biomass as colouring and antioxidant in food emulsions.
Eur Food Res Technol, 2006, 222: 362—367.
Hodges DM, DeLong JM, Forney CF, Prange RK.
Klejdus B, Lojková L, Plaza M, Snóblová M, Stěrbová D.
Hyphenated technique for the extraction and determination of isoflavones in algae: Ultrasoundassisted supercritical fluid ex-traction followed by fast chromatography with tandem mass spec-trometry.
J Chromatogr, 2010, A 1217:7956 — 7965.
Koen Goiris, Koenraad Muylaert, Ilse Fraeye, Imogen Foubert, Jos De Brabanter, Luc De Cooman.
Antioxidant potential of microalgae in relation to their phenolic and carotenoid content.
J Appl Phycol, 2012, 24:1477—1486.
Evaluation of antioxidant capacity and total phenolic content of different fractions of selected https://chmall.ru/100/materinskaya-plata-gigabyte-ga-h110m-h-rev-10.html />Food Chem, 2007, vol.
Evaluation of the antioxidant activity of three microalgal species for use as dietary supplements and in the preservation of foods.
In: Food Chemistry, 2008, vol.
Ficobiotehnologie —cercetări fundamentale şi realizări practice.
Chişinău: Elena VI, 2007, 362 p.
Spolaore P, Joannis-Cassan C, Duran EIsambert A.
Commercial applications of microalgae.
Food fats and oils.
Currently, in the phycology are using a wide range of отличный, Конвектор TESY CN 03 100 EIS что that allow to keep the microalgae cultures.
One of the simplest and cheapest methods of keeping the algal cultures is crossing their dry as a result of dehydration.
For this reason, issues related to long storage of algal cultures in dry soil under laboratory conditions and maintain their vitality subsequent reactivation are currently functions of great importance.
Peculiarities of biotope influence the resilience of representatives of different species in general and representatives of the same species and in part.
The highest percentage of species reappear in cultures analyzed in 2000-2002 is set for beech forests, vegetation and meadow steppe.
Cuvinte cheie: structură taxonomică, cultură de alge, vitalitate, viabilitate, biomorfă, 5 latent, ecosystem, microalge, vegetaţie, anhidrobioză Introducere Algele edafice joacă un rol important în procesele pedogenetice, în sporirea fertilităţii solului, protejarea lui de erozie, contribuie la îmbogăţirea solului cu cele mai diverse substanţe organice, menţinând nivelul natural al fertilităţii necesar pentru dezvoltarea plantelor superioare.
Totodată, microalgele, ca obiecte biotehnologice valoroase, bogate în proteine, lipide, glucide, aminoacizi, vitamine, pigmenţi, imunostimulatori şi alte substanţe biologic active au un spectru larg de utilizare în calitate de materie primă, stimulatori de creştere, îngrăşăminte etc.
Starea ecologică instabilă a ecosistemelor naturale scoate în evidenţă problemele legate de conservarea şi reproducerea biodiversităţii, inclusiv a algelor.
La momentul actual, în algologie se utilizează un spectru larg de metode ce permit a păstra culturile de microalge.
Una din cele mai simple şi ieftine metode de păstrare a culturilor de alge este cea de trecere a lor în stare uscată în rezultatul deshidratării.
Din acest motiv, problemele ce ţin de păstrarea îndelungată a culturilor de alge în solul uscat în condiţii de laborator şi menţinerea vitalităţii lor cu reactivarea ulterioară a funcţiilor sunt la moment de o importanţă mare.
Materiale şi metode Studierea componenţei floristice a algelor edafice a fost efectuată pe parcursul anilor 2000-2002 în solurile colectate preventiv în anii 1984-1987 în diferite tipuri de fitocenoze naturale şi artificiale şi păstrate timp de 15-18 ani în condiţii de laborator în pachete speciale din hârtie dură, în dulapuri prevăzute pentru depozitarea unor astfel de probe.
Probele de sol au fost colectate în vegetaţie naturală silvică, de stepă, de luncă şi cultivată ca plantaţii forestiere artificiale, vii şi agrofitocenoze ocupate cu astfel de culturi agricole caracteristice Moldovei ca floarea-soarelui, grâu, porumb, tutun, mazăre, lucernă şi sfecla de zahăr.
Pentru a stabili în ce măsură particularităţile de biotop influenţează capacitatea de rezistenţă a grupelor ecologice de alge în general şi a reprezentanţilor diferitor specii în parte, în ce măsură viabilitatea reprezentanţilor aceleaşi specii depinde de particularităţile ecologice ale biotopului pe care îl ocupă, pentru fiecare tip de vegetaţie în parte a fost calculat procentul numărului de specii şi varietăţi, genuri şi familii identificate în anii 2000-2002 în comparaţie cu numărul lor în anii 1984-1987, conţinutul în procente al ecobiomorfelor din numărul total de specii stabilite în anii 19841987 şi în 2000-2002 aparte, conţinutul în procente a ecobiomorfelor identificate în anii 2000-2002 în comparaţie cu numărul iniţial al biomorfelor stabilite în anii 1984-1987.
S-a analizat modul în care se schimbă valoarea coeficientului de răspândire a unei şi aceleiaşi speciei care a fost identificată în mai multe tipuri de vegetaţie.
Rezultate şi discuţii Analizând datele ce prezintă informaţia referitor la măsura în care particularităţile de biotop influenţează capacitatea de rezistenţă a grupelor ecologice de alge în general şi a продолжение здесь diferitor specii în parte.
Convenţional, le putem grupa în trei categorii.
Prima o constituie pădurile de fag, gorun cu fag, gorun cu carpen şi gorun cu tei şi frasin.
A doua reuneşte pădurile de tip mai uscat, cum sânt cele de stejar cu scumpie şi stejar pufos, împreună cu plantaţiile forestire artificiale.
Cea din urmă include agrofitocenozele şi comunităţile erbacee ca vegetaţiile de stepă şi de luncă.
Vegetaţia de stepă mai întâi, după care urmează vegetaţia de luncă, plantaţiile forestiere artificiale şi pădurile de fag ocupă primele locuri, printre cele 11 tipuri de vegetaţie studiate, în ceea ce priveşte cantitatea speciilor reapărute în culturi peste 15-18 ani de stare latentă figura1.
În general, această legitate este valabilă atât pentru numărul total de specii, cât şi pentru fiecare filum în parte.
De aici putem deduce că anume în aceste tipuri de fitocenoze speciile de alge se caracterizează printr-o rezistenţă mai ridicată, ceea ce le permite să-şi păstreze vitalitatea un timp mai îndelungat.
Trei din cele patru fitocenoze numite mai sus ocupă poziţiile extreme în cadrul şirului ecologic prezentat mai sus.
Pe teritoriul cuprins între fluviul Nistru şi râul Prut pădurile de fag se consideră drept unele dintre cele mai umede şi umbrite tipuri de păduri, după pădurile de luncă, iar vegetaţiile de stepă şi de luncă sunt expuse celei mai puternice iluminări şi se caracterizează prin cel mai înalt nivel de insuficienţă de umiditate.
Totodată, în vegetaţiile de stepă şi de luncă s-a constatat cel mai înalt procent de genuri şi familii reapărute, o dovadă în plus că anume în aceste tipuri de vegetaţie se întâlnesc alge cu o rezistenţă mai mare figura 2 şi 3.
Pădurile de gorun cu carpen şi solurile ocupate de vii, din punctul de vedere al numărului de specii reapărute în anii 2000-2002 în comparaţie cu numărul lor iniţial din anii 1984-1987, ocupă ultimele locuri printre vegetaţia studiată.
În ambele cazuri acest fapt se datorează micşorării diversităţii algelor verzi şi xantofite în vii şi a cianoftelor în pădurile de gorun cu carpen.
Pădurile de gorun cu carpen se caracterizează prin cel mai moderat regim hidric printre pădurile existente în Moldova şi, în general, se dezvoltă în condiţii mezofite.
Oscilaţiile de umiditate în aceste soluri sunt mai mici şi algele, pe parcursul evoluţiei, s-au adaptat la un nivel de umiditate mai mult sau mai puţin досталось, Бита Wiha Professional HEX 7043 Z 39179 2,5 x 90 с шестигранником сайт />Din această cauză algele din pădurile de gorun cu carpen sunt mai puţin adaptate la micşorarea bruscă, rapidă şi îndelungată a umidităţii.
Conţinutul în % a numărului de specii şi varietăţi de alge identificate în anii 2000-2002 în comparaţie cu numărul lor în anii 1984-1987 aranjate în ordine descrescândă.
Conţinutul în % a numărului de genuri de alge stabilite în anii 2000-2002 în comparaţie cu numărul lor în anii 1984-1987 aranjate în ordine descrescândă.
Conţinutul în % a numărului de familii de alge stabilite în anii 2000 -2002 în comparaţie cu numărul lor în anii 1984-1987 aranjate în ordine descrescândă.
Speciile Phormidium jadinianum Gom.
Starr, Dictyococcus pseudovarians Korschik.
Astfel de specii ca Gloeobotrys chlorinus Pasch.
Una dintre cele mai des întâlnite alge — specia Chlorella vulgaris Beijer.
Astfel de specii ca Nostoc linckia Roth.
Harèot, Microcoleus vaginatus Vauch.
Unele dintre ele preferă condiţii mai umede.
De exemplu, Nostoc commune Vauch.
Altele, cum sunt speciile Nostoc linckia, Chlorosarcinopsis minor Gerneck Herndon, Desmococcus vulgaris, Trentepohlia sp.
O parte din alge, printre care sunt speciile Pseudopleurococcus botryoides Snow.
Printz, predomină în ecosisteme cu condiţii mai xerofite.
Caracteristică pentru vegetaţia de luncă a fost prezenţa speciilor Merismopedia glauca Ehr.
Doar în pădurile de fag au fost evidenţiate speciile Chlorhormidiumsp.
Astfel de specii ca Chlorococcum botryoides Moewus.
Specifică pentru pădurile de stejar cu scumpie s-a dovedit a fi specia Lyngbya aerugineo-coerulea Kütz.
Numai în plantaţii forestiere artificiale au fost prezente speciile Chlorobotrys simplex Pasch.
Exclusiv în solurile ocupate de culturi agricole anuale şi bienale Comfort Телефон MaxCom MM823 fost întâlnite speciile Chlorococcum gelatinosum P.
În general, analiza procesului de reactivare, revenire la un mod de viaţă activ a algelor după o perioadă îndelungată de stare latentă ne arată că speciile unuia şi aceluiaşi gen se adaptează la condiţii de viaţă diferite.
Cu toate acestea, se poate constata dependenţa anumitor genuri sau familii de condiţiile ecologice caracteristice unui anumit tip de fitocenoză.
Concluzii: Particularităţile de biotop influenţează capacitatea de rezistenţă a reprezentanţilor diferitor specii în general şi a reprezentanţilor unor şi aceleiaşi specii în parte.
Cel mai înalt procent de specii reapărute în culturile analizate în anii 20002002 este stabilit pentru pădurile de fag, vegetaţiile de stepă şi cea de luncă.
Pădurile de gorun cu carpen şi solurile ocupate de vii, din punctul de vedere al numărului de specii reapărute în anii 2000-2002 în comparaţie cu numărul lor iniţial din anii 1984-1987, ocupă ultimele locuri printre tipurile de vegetaţie studiată.
Faptul se datorează micşorării diversităţii algelor verzi şi xantofite în vii şi a cianofitelor în pădurile de gorun cu carpen.
Unele specii din componenţa algoflorei în anii 1984-1987 au fost prezente în toate sau în majoritatea fitocenozelor analizate, dar în anii 2000-2002 au reapărut doar în unele din ele.
Speciile Phormidium jadinianum, Ph.
Speciile Gloeobotrys chlorinus şi Heterococcus mainxii au fost regăsite numai în pădurile de fag şi cele de gorun.
Specia Chlorella vulgaris s-a reactivat în solurile fitocenozelor cu condiţii extreme cum sînt pădurile umede de fag şi gorun cu fag şi vegetaţia xerofită de stepă.
Sinteza orientală a ficobiliproteidelor de cianobacteria Nostoc linckia Roth Born et Flah CNM-CB-03.
În: Materialele Congresului II.
Societatea de Fiziologie şi Biochimie vegetală din R.
Ficobiotehnologie — cercetări fundamentale şi realizări practice, Chişinău 2007, 364 P.
Componenţa comunităţilor algelor de sol din pădurile Moldovei.
În: Sesiunea ştiinţifică a secţiei de biologie, Cluj-Napoca, 1993, p.
Componenţa algelor de sol din fitocenozele de stepă a Republicii Moldova.
În: Al XVIII-lea Congres al Academiei Romano-Americane de Ştiinţe şi Arte.
Algele de sol din pădurile de stejar pufos din Republica Moldova.
În: I Congres al Botaniştilor din Moldova şi România, Chişinău, 1994, p.
Algele de sol din pădurile de stejar cu cireş din Moldova.
În: Conferinţa ştiinţifică a botaniştilor.
Ocrotirea, reproducerea şi utilizarea plantelor.
Componenţa algoflorei de sol din plantaţiile forestiere.
Методические указания по изучению почвенных водорослей.
Kogâlniceanu 65 A Abstract.
The semicontinuous method for cultivation the alga Nostoc flagelliforme leads to a higher quantity of biomass in a short period of time.
The pH of the nutritive media for cultivation the alga Nostoc flagelliforme by semicontinuous method have increasing trends followed by decreasing and does not differ substantially depending on the concentrations of elimination and substitution of nutritive medium.
Nostoc flagelliforme, productivity, semicontinuous cultivation, biomass, daily growth.
Introducere La etapa actuală cultivarea algelor este o direcţie prioritară a cercetărilor algologice şi biotehnologice.
Scopul principal al cultivări algelor este de a modela şi înţelege unele procese fiziologice şi de a obţine biomasă algală utilizată de om în vaste domenii.
Biomasa algală, încă din timpuri străvechi a fost utilizată ca sursă de hrană pentru oameni şi animale, ca fertilizant biologic, agent pentru tratarea apei reziduale etc.
Pentru cultivarea eficientă a algelor sunt aplicate mai multe metode, cum ar fi: periodică, continuă, semicontinuă etc.
Metoda continuă şi semicontinuă de cultivare a algelor a fost experimentată la cultivarea speciilor Chlorella, Scenedesmus, Dunaliella, Spirulina, Porphyridium, Haematococcus, etc.
Cultivarea algei Anabaenopsis sp.
Materiale şi metode Obiect al studiului a fost alga Nostoc flagelliforme Berk et.
Cultivarea semicontinuă a fost realizată prin excluderea a 25%, 50% şi 75% din volumul mediului nutritiv peste un interval de 3 zile şi prin înlocuirea cu mediu nutritiv proaspăt pregătit.
Inoculul algal a fost obţinut din cultura menţinută pe mediu lichid, care se afla în faza exponenţială de creştere.
Cel mai important rezultat al cultivării semicontinue este majorarea biomasei algale, care se determină prin măsurarea productivităţii.
Cel mai important rezultatutilizat, al cultivării factorii mediu etc.
Acest indicator este direct dependent de metoda de cultivare, mediu nutritiv utilizat, factorii de mediu etc.
Productivitatea algei Nostoc flagelliforme cultivată după metoda semicontinuă pe mediul nutritiv Z-8 Figura 1.
Productivitatea flagelliforme cultivată dupănutritiv metoda Metoda cultivării semicontinuă aalgei algeiNostoc Nostoc flagelliforme pe mediul Z-8 permite semicontinuă pe mediul nutritiv Z-8 obţinerea unei cantităţi înalte de biomasă într-un interval de timp redus.
Biomasa algală obţinută în rezultatul aplicării metodei semicontinue variază şi în funcţie de cantitatea de mediu nutritiv eliminat şi înlocuit cu aceeaşi cantitate de mediu proaspăt pregătit.
Cel mai important rezultat al cultivării nutritive initial 3 zi biomasei 6 zi algale, care 9 zi se determină 12 zi semicontinue este majorarea prin măsurarea productivităţii.
Acest indicator este direct dependent deflagelliforme metoda de cultivare, mediu nutritiv utilizat, factorii de mediu etc.
Z-8 Metoda cultivării semicontinuă acultivată algei Nostoc flagelliforme pepemediul nutriFigura 1.
Productivitatea algei Nostoc după metoda semicontinuă mediul nutritiv tiv Z-8cultivării permite obţinerea uneia cantităţi înalteflagelliforme de biomasă pe într-un interval de Z-8 timppermite Metoda semicontinuă algei Nostoc mediul nutritiv 15 Biomasaînalte algală rezultatul aplicării metodei variaobţinerearedus.
Astfel, timp de 12timp ziledeîn12 varianta cu eliminarea înlocuit cu aceeaşi cantitate de mediu proaspăt pregătit.
Productivitatea algei Nostoc după metoda semicontinuă pe mediul nutritiv Z-8 eliminare şi substituire a 75% din mediu nutritiv Z-8 fig.
Reducerea biomaMetoda cultivării semicontinuă a algei Nostoc flagelliforme pe mediul nutritiv Z-8 permite Reducerea biomasei algale la eliminarea şi substituire a 75% din mediu nutritiv poate fi cauzată, sei supraîncărcarea algale eliminarea şicusubstituire a 75% dindemediu nutritiv poatealgală fi cauzată, obţinerea unei la cantităţi înalte de biomasă într-un interval timp redus.
Biomasa obţinută în probabil,de culturii substanţe nutritive.
Productivitatea algei Nostoc flagelliforme cultivată după metoda semicontinuă pe mediul nutritiv Drew Figura 2.
Modificările pH-ului mediului nutritiv la cultivarea semicontinuă a algei Nostoc flagelliforme50% pe mediul 7 Drew 6,8 6,6 initial 3 zi 6 zi 74 75% 9 zi 12 zi Figura 3.
Modificările pH-ului mediului nutritiv la cultivarea semicontinuă a algei Nostoc flagelliforme pe mediul Figura 3.
Valorile acestui indice nu se pH-ul mediului nutritiv Drew, la cultivarea semicontinuă a algei Nostoc flagelliforme s-a situat substanţial читать далее funcţie variantele denu cultivare, însă se observătendinţă în limitelemodifică de 7,08-7,56 fig.
Valoriledeacestui indice se modifică substanţial în funcţie de de creştere uşoară până la a 9-a zi după care descreşte.
Modificările pH-ului mediului nutritiv la cultivarea semicontinuă a algei Nostoc flagelliforme pe mediul Z-8 Figura 4.
După cum observăm, creşterea zilnică a biomasei algei Nostoc flagelliforme 50 % 0,93±0,04 -0,35±0,02 0,92±0,04 1,89±0,04 variază de la un interval la altul.
Primele 3 zile biomasa creşte intens atât pe mediul nutritiv Z-8, cât şi pe Drew.
Între a 3-a şi a 6-a zi biomasa practic descreşte în special Соусник Гуси л АР-484-565 loturile cu eliminarea şi 0,55±0,02 0,09±0,03 1,43±0,03 substituirea a 25-50%75% din mediu nutritiv.
Acest lucru probabil se0,92±0,04 5 prin acomodarea algei la mediile nutritive propuse şi metoda de cultivare.
În intervalul 6-9 zile şi 9-12 zile biomasa algală creşte 25% 0,34±0,01 0,38±0,01 -0,11±0,01 0,71±0,02 în toate variantele experimentale.
Cea mai mare intensitate a creşterii zilnice a biomasei s-a stabilit pe mediul nutritiv Z-8.
Acest lucru se datorează faptului că mediul nutritiv Z-8 este mai bogat 75% necesari 0,33±0,02 0,65±0,02 în micro şi macro nutrienţi creşterii celulelor algei Nostoc0,16±0,01 flagelliforme.
După cumaobservăm, creşterea zilninutritive rezultă variate concentraţii Вывод кабельный для лючка SA GES4 1019 беж.

Кошачий глаз 3D CANNI с AliExpress!

OBO 7407920 eliminarea şi substituire mediului nutritiv.
Cea mai înaltă că a 5 algei Nostoc flagelliforme variază de la un interval 5 altul.
În intervalul 6-9 zile şi 9-12 zile biomasa algală creşte în toate variantele experimentale.

Комментарии 12

Добавить комментарий

Ваш e-mail не будет опубликован. Обязательные поля помечены *